22 august 1897 – S-a născut în Aminciu-Mețova (Grecia), profesorul și eseistul aromân Sterie Diamandi. Studii primare și secundare în Grecia (la Mețova, Ianina, Bitolia și Tesalonic) finalizându-și studiile liceale la București, între anii 1919-1922 a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie a Universității din București. A activat ca profesor de Pedagogie la Turnu-Severin (1923-1924), Roman (1924), la Școala normală „Vasile Lupu” din Iași (1925-1936) și la Liceul „Aurel Vlaicu” din București (după anul 1936). A trecut la Domnul pe data de 11 iunie 1981 în București.
Lucrări: A publicat câteva lucrări cu profil religios: „Fiul lui Dumnezeu, Fiul Omului” (3 vol., 1942-1943); „Arca Iui Noe” (s.a.), precum și numeroase articole referitoare la aromâni în revistele culturale ale timpului („Cuvânt dăscălesc”, „Gândul vremii”, „Cuget moldovenesc”, „Minerva”).
