16 septembrie 1906 – S-a născut în Lunca Arieșului, județul Alba, preotul și pedagogul Ioan Bunea. Studii liceale la Turda, studii superioare la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din Cluj (1926-1930) și la Academia Teologică din Cluj (1926-1930), licența în Filozofie la Cluj (1931) și în Teologie la Chișinău (1936); profesor de Religie și preot în Năsăud și Sângeorz Băi (1933-1939), profesor la Seminarul Pedagogic Universitar din Cluj și la Liceul din Turda (1939-1948); lector de Limba greacă la Institutul Teologic Universitar din Cluj (1948-1952); profesor la Școala de cântăreți și la Seminarul Teologic din Cluj (1952-1959), preot paroh în Someșeni-Cluj și la Biserica „Schimbarea la Față” din Cluj (1964-1981); paralel, profesor la Seminarul Teologic din Cluj (1972-1981), a suferit o detenție de mai mulți ani în închisorile comuniste (1959-1964). A trecut la Domnul pe data de 6 iulie 1990 în Cluj-Napoca.
Lucrări: volumele de predici – Cuvânt de învățătura „Predici la duminici și sărbători” (1983); „Cuvânt de învățătură la botez, cununie și înmormântare” (1986); „Din galeria marilor convertiți – Medalioane” (1998); „Fenomenologia conștiinței morale” (1999). O serie de studii și articole în „Mitropolia Ardealului” (Sibiu), „Biserica Ortodoxă Română” (București), „Mitropolia Banatului” (Timișoara) și „Renașterea” (Cluj).
