Agenția Națională de Presă AGERPRES împlinește vineri 137 de ani de la înființare. Istoria acestei instituții începe în data de 27 martie 1889, când ministrul de Externe de la acea vreme, Petre P. Carp, a semnat actul de naștere al Agenției Telegrafice a României.
Agenția a fost creată dintr-o necesitate strategică: România avea nevoie de un organism oficial care să transmită în străinătate știri despre realitățile interne, contracarând astfel informațiile eronate sau tendențioase care circulau în presa internațională.
Încă de la început, agenția a funcționat sub tutela Ministerului Afacerilor Străine, având sarcina de a asigura un serviciu rapid de informații către ziarele locale și de a difuza comunicatele oficiale ale statului.
Această etapă a marcat debutul profesionalizării jurnalismului de agenție în spațiul românesc, bazat pe rapiditate și acuratețe.
Perioada interbelică și transformarea în RADOR
După Primul Război Mondial, pe fondul Marii Uniri și al nevoii de modernizare, agenția cunoaște o transformare majoră. În 1921, este înființată Societatea Orient-Radio, cunoscută sub acronimul RADOR.
Aceasta a reprezentat o etapă de aur pentru jurnalismul de agenție, RADOR devenind una dintre cele mai respectate surse de informare din Europa de Est.
Prin contractele cu mari agenții internaționale precum Reuters, Havas sau Wolff, RADOR a conectat România la rețeaua globală de știri.
În această perioadă, agenția și-a diversificat serviciile, incluzând monitorizarea presei străine și dezvoltarea unor departamente specializate pe economie și cultură. Arhiva fotografică a agenției, începută în acei ani, constituie astăzi unul dintre cele mai prețioase tezaure vizuale ale țării.
„Agerpres a fost alături de Patriarhia Română, oferind un sprijin mediatic serios și onest și consolidând diferite proiecte rodnice împreună cu Agenția de știri Basilica a Patriarhiei Române” – Patriarhul Daniel
Anii regimului comunist
Odată cu instaurarea regimului comunist, agenția suferă o nouă schimbare de identitate și de scop.
În 1949, prin decret, instituția primește numele de AGERPRES (Agenția Română de Presă). Din punct de vedere tehnic agenția s-a modernizat, dotându-se cu echipamente de transmisie performante pentru acea vreme.
Din punct de vedere editorial, în ciuda constrângerilor cauzate de regim, profesioniștii din agenție — fotografi, redactori și corespondenți — au reușit să documenteze viața cotidiană și marile șantiere ale țării, lăsând posterității o arhivă imensă, deși marcată de spiritul epocii.
Epoca post-comunistă
Revoluția din 1989 a adus o transformare radicală. În 1990, agenția a fost redenumită ROMPRES, recâștigându-și treptat independența editorială și misiunea de informare publică imparțială.
Procesul de restructurare a fost lung și anevoios, adaptându-se la economia de piață și la noile standarde de jurnalism liber.
În anul 2008, instituția a revenit la numele istoric de AGERPRES, decizie care a simbolizat o reîntoarcere la valorile fundamentale ale jurnalismului de agenție.
Astăzi, sub egida Legii nr. 19/2003, AGERPRES funcționează ca instituție de interes public, autonomă din punct de vedere editorial.
Era digitală
În prezent, AGERPRES s-a transformat într-o agenție multimedia completă, oferind fluxuri de știri în timp real, transmisiuni video live, podcasturi și reportaje multimedia complexe.
Digitalizarea arhivei fotografice — care cuprinde milioane de negative și fotografii — reprezintă un proiect de importanță națională, salvând pentru generațiile viitoare imagini-document de o valoare inestimabilă.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spunea, cu ocazia împlinirii a 135 de ani de la înființarea agenției naționale de știri, că „AGERPRES a constituit și constituie și astăzi un punct de referință major pentru mass-media românească prin acuratețea și onestitatea informațiilor transmise”.
Foto credit. Agerpres
