În ziua de cinstire a Sfântului Ioan Gură de Aur sărbătorim şi ziua Bibliei. În cadrul şedinţei de lucru a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, din 14-15 noiembrie 2006, a fost hotărâtă instituirea unei zile din cursul anului dedicată Bibliei, cartea ce cuprinde cuvântul lui Dumnezeu, comoara cea mai preţioasă de lumină şi mântuire pe care El a dat-o oamenilor.
Ziua Bibliei are drept scop să reamintească fiecăruia datoria morală şi de conştiinţă de a citi Sfânta Scriptură, având în vedere rolul acesteia în viaţa liturgică şi formarea duhovnicească a credincioşilor.
În acest sens, Sfântul Sinod a hotărât instituirea Zilei Bibliei în data de 13 noiembrie, ziua pomenirii Sfântului Ioan Gură de Aur.
Despre Biblie, Sfântul Ioan Hrisostom spune că nu este nimic în paginile ei care să nu fie spus cu scop, care să nu aibă ascuns mare folos; nimic nu este inutil, totul a fost dictat de către Duhul Sfânt. În ceea ce priveşte eternitatea învăţăturilor din Sfânta Scriptură, acelaşi ierarh spune că mai lesne este să se stingă soarele decât să treacă cuvintele Domnului nostru.
Sfântul Ioan Gură de Aur evidenţiază că Sfânta Scriptură este de la Dumnezeu şi o numeşte adevăr capital, dogmă esenţială şi fundamentală pe care n-ar trebui s-o uite niciodată savanţii, interpreţii şi lingviştii.
Marele teolog român Dumitru Stăniloae afirmă că Sfânta Scriptură este Fiul şi Cuvântul lui Dumnezeu, Care s-a tălmăcit pe Sine în cuvinte, în lucrarea Lui de apropiere de oameni, pentru ridicarea lor la El, până la Întruparea, Învierea şi Înălţarea Lui ca om. Scriptura redă ceea ce continuă să facă Fiul lui Dumnezeu cu noi din această stare de Dumnezeu şi om desăvârşit, deci Scriptura tălmăceşte lucrarea prezentă a lui Hristos.
Pe teritoriul ţării noastre, prima biblie în limba română a apărut în anul 1688. Supranumită Biblia de la Bucureşti, aceasta a fost realizată de către episcopul Mitrofan al Huşilor şi de fraţii Radu şi Şerban Greceanu şi revăzută de arhiereul Gherman din Nissa Capadociei. Tipărirea Bibliei a început la data de 5 noiembrie 1687 şi s-a încheiat în septembrie 1688.
Biblia de la Bucureşti reprezintă o operă de mari proporţii pentru vremea în care a fost tipărită: are 944 de pagini, format mare. Textul este imprimat cu litere mici, chirilice, dispus pe două coloane, cu excepţia celor două prefeţe unde există o singură coloană.
