11 iulie 1910 – S-a născut în Socet, județul Hunedoara, preotul și profesorul de teologie Liviu Stan, canonist

11 iulie 1910 – S-a născut în Socet, județul Hunedoara, preotul și profesorul de teologie Liviu Stan, canonist. Studii liceale la Deva și Lugoj (1921-1928), apoi la Facultatea de Teologie din Cernăuți (1928-1932), care îi va conferi doctoratul în 1936, studii – neterminate – la Facultatea de Drept din Cernăuți (1930-1932), studii de specializare în Drept bisericesc la Facultățile de Teologie și Drept ale Universității din Atena (1932-1934), la Facultățile de Teologie, Litere și Drept ale Universității din Varșovia (1934-1935), la Facultățile de Teologie și Drept canonic ale Universității Gregoriene din Roma (1935-1936), la Facultățile de Teologie și Drept ale Universității din Munchen (1936-1937). Profesor suplinitor (1937), apoi titular (1941) pentru Dreptul bisericesc la Academia Teologică „Andreiană” din Sibiu; din 1948 până în 1972 titularul catedrei de Drept canonic și Administrație bisericească de la Institutul Teologic Universitar din București; iconom stavrofor (1950), membru în Adunarea eparhială a Arhiepiscopiei Sibiului; director în Ministerul Educației Naționale și Cultelor (1940-1941), doctor „honoris causa” al Facultății de Teologie din Tesalonic (1968); participant la prima Conferință panortodoxă de la Rhodos (1961), la a patra Conferință panortodoxă de la Chambesy (1968), la a patra Adunare generală a Consiliului Mondial al Bisericilor de la Uppsala (1968) și la alte întruniri interortodoxe și intercreștine. A fost unul dintre marii canoniști ortodocși din secolul al XX-lea, cu o operă canonică și teologică impresionantă, în care a tratat probleme de o mare diversitate: rolul mirenilor în Biserică, autocefalia și autonomia, raporturile Bisericii cu statul, canonizarea sfinților, problema unui viitor sinod panortodox, problema uniformizării datei Paștilor, diaspora ortodoxă, vechile pravile românești. A trecut la Domnul pe data de 1 aprilie 1973 în București.