Universitatea „Ovidius” din Constanța, în parteneriat cu Centrul de Cercetări Științifice Interdisciplinare „Dumitru Stăniloae” al Universității „Valahia” din Târgoviște, a organizat, sub patronajul Arhiepiscopiei Tomisului, Conferința națională „100 de ani de la Pacea din București (28 iulie/10 august 1913)”. Evenimentul a avut loc miercuri, 15 mai, în amfiteatrul Universității „Ovidius” din Constanța, informează „Ziarul Lumina”.
La împlinirea unui veac de la acest important moment al istoriei noastre, personalități ale culturii românești au accentuat ceea ce mai reprezintă în prezent Cadrilaterul pentru România. După cuvântul de binecuvântare al Înalt Preasfințitului Arhiepiscop Teodosie, prof. univ. dr. Radu Ștefan Vergatti, de la Universitatea „Valahia” din Târgoviște, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România, a justificat importanța acestei aniversări pentru întreg poporul român și a arătat contextul politic al vremii, cu precădere interesele Rusiei cu privire la formarea unei Bulgarii mari și puternice. De asemenea, s-a avut în vedere și problema României, reprezentată de românii din sudul Dunării. În continuare, dr. Virgil Coman, șeful Serviciului Arhivelor Naționale din Constanța, a prezentat un document care nu a văzut lumina tiparului, elaborat de Alexandru Averescu, în 23 august 1913, cu privire la operațiunile desfășurate de Armata Română în campania din 1913. La fel, dr. Andreea Atanasiu Croitoru, cercetător științific principal I în cadrul Muzeului Marinei Române din Constanța, a evidențiat, pe baza unui raport întocmit de locotenentul comandor Ion Genoveanu, comandant al Portului Militar Giurgiu, operațiunile Marinei Militare Române. Adăugiri la prezentarea contextului internațional au fost făcute de către conf. univ. dr. Stoica Lascu, de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, iar prof. Gheorghe Dinu, fost decan al Facultății de Drept din cadrul universității constănțene, a subliniat factorul de coeziune al credinței ortodoxe. „Marile puteri ne-au abandonat în momentele-cheie, iar aceste momente-cheie se pot ivi în orice clipă. Spațiul dobrogean este o poartă a țării noastre, iar majoritatea războaielor s-au dus pentru ieșire la mare. Trebuie să avem singuri grijă de noi. Nimeni nu ne dă nimic, doar credința ortodoxă poate fi purtătoarea echilibrului și a păcii”, a spus prof. Gheorghe Dinu.
Schimbările politice din Cadrilater au determinat colonizările cu români din Balcani, cu regățeni, și mai ales cu olteni, fiindcă rămăseseră fără pământ în urma împroprietăririlor din 1921. Așezarea românilor a determinat Biserica Ortodoxă Română să trimită preoți români. Detalii despre aceste fapte au fost arătate de către pr. conf. univ. dr. Constantin Claudiu Cotan, de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, pe baza a două documente din Arhiva Bibliotecii Sfântului Sinod. Pr. Cotan a subliniat că parohia ortodoxă românească a însemnat rădăcina comunității românești, lucru ce a determinat reacția bulgarilor care, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, au așezat preoți militari bulgari în comunitățile părăsite de preoții români, cei rămași au fost obligați să slujească în limba bulgară, iar bisericile părăsite au fost devastate. Naționalismul românesc în Cadrilater a fost susținut foarte mult de către preotul Ilie Imbrescu, din Balcic.
La finalul evenimentului, prof. univ. dr. Gheorghe F. Anghelescu, de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, unul dintre organizatorii evenimentului, a afirmat că necunoașterea propriei istorii poate duce la dispariția ei.
