Ziua Culturii Naționale a fost marcată duminică, 15 ianuarie 2017, și la Academia Română. Anul acesta tema discuțiilor a fost identitatea românească.
În deschidere, Preşedintele instituţiei, Ionel-Valentin Vlad, a vorbit despre rolul pe care l-au avut credința și limba în dezvoltarea identității naționale, după cum informează Radio Trinitas.
De-a lungul veacurilor credinţa noastră creştină de aproape două milenii şi limba română au reprezentat cei doi stâlpi ai dăinuirii poporului român, ai culturii noastre şi în acelaşi timp elementele esenţiale prin care ne-am integrat în cultura şi civilizaţia europeană. În primii 800 ani de la ocupaţia romană s-a format limba română într-un proces de amestec al latinei vulgare cu limba localnicilor cu alte limbi ale unor popoare migratoare asemănător formării tuturor limbilor romanice.
Președintele Academiei Române a evidențiat şi rolul poetului național Mihai Eminescu în cultura românească.
Moştenirea lăsată de Mihai Eminescu este enormă. Frumuseţea limbii româneşti, profunzimea gândirii, dragostea de patrie, de trecutul şi de tradiţiile poporului român, toate se regăsesc în opera lui poetică de prozator şi de publicist care a văzut lumina tiparului, dar şi în manuscrisele rămase adevărate exemple de trudă intelectuală.
În continuare, mesajul Președintelui României Klaus Iohannis a fost prezentat de Consilierul Prezidenţial Sergiu Nistor.
Recunoaştem culturii nu doar rolul de izvor al solidarităţii naţionale şi de resursă a identităţii colective, ci şi cel de magistru în educarea tinerelor generaţii, în spiritul valorilor cetăţeniei demovcratice europene. Educaţia umanistă şi încurajarea dialogului inter-cultural sunt mijloacele cele mai eficiente în respingerea urii şi a manifestărilor de xenofobie, antisemitism, rasism şi intoleranţă. În ziua în care îl omagiem pe Luceafărul Culturii Naționale, reafirm determinarea mea de a fi, cu instrumentele și prerogativele de șef al statului, primul ocrotitor al spiritului și valorilor culturii naționale și cel dintâi garant al respectării libertății creatorilor și drepturilor culturale consacrate de Constituție.
De Ziua Culturii Naționale, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis mesajul Cultura populară a colindelor – tradiţie şi înnoire care a fost prezentat de Părintele Florin Șerbănescu, Consilier Patriarhal la Sectorul Cultură şi patrimoniu religios al Patriarhiei Române.
Colindele sunt lucrare misionară comună a clerului şi mirenilor pentru păstrarea şi promovarea culturii româneşti. Obiceiul de a colinda, de a merge pe la casele oamenilor pentru a vesti prin cântare Naşterea Pruncului Iisus în peștera din Betleem se păstrează şi astăzi în viața românilor, atât în ţară, cât şi în diaspora română prin comunităţile bisericeşti din ea. Deși în mediul urban unele vechi datini şi tradiții au dispărut, totuși obiceiul de a colinda a rămas o componentă a sărbătorii, o bucurie mare a copiilor, tinerilor şi adulţilor care colindă, dar şi a celor care primesc cu bucurie pe colindători şi răsplătesc cu daruri osteneala lor. Această tradiţie frumoasă este, de fapt, o reînnoire a chemării fiecărui creștin de a fi asemenea îngerilor şi păstorilor de la Betleem, adică vestitor sau apostol al iubirii milostive a lui Hristos în lume. De aceea, Biserica ne îndeamnă pe toţi să devenim colindători, martori şi vestitori ai venirii lui Hristos – Mesia în lume, pentru a dărui lumii pace şi bucurie, mântuire şi viaţă eternă!
Au mai vorbit reprezentantul Bisericii Catolice, miniştrii Culturii şi Educaţiei, Ioan Vulpescu şi Pavel Năstase, precum și academicieni.
Foto: Ziarul Lumina
