Sanctitatea Sa Bartolomeu, Arhiepiscopul Constantinopolului – Noua Romă şi Patriarhul Ecumenic, a făcut un apel în Mesajul de Crăciun publicat astăzi pentru respectarea drepturilor şi integrităţii copiilor.
Patriarhul Ecumenic spune în mesajul său că vestea Naşterii Domnului, deşi reprezintă o mare bucurie pentru oameni, este anunţată astăzi într-o lume în care se aude zgomotul armelor şi în care predomină inegalitatea şi nedreptatea socială.
El face referire şi la întâlnirea sa cu papa Francisc şi Arhiepiscopul Ieronim al Atenei în insula Lesbos, în care au văzut cu ochii proprii circumstaneţele tragice ale refugiaţilor şi imigranţilor.
În continuare, Patriarhul Ecumenic atrage atenţia că Sărbătoarea Naşterii Pruncului Iisus Hristos este o invitaţie la purtarea de grijă faţă de copii, care sunt astăzi victime vulnerabile ale conflictelor şi crizelor din lume.
Un semnal de alarmă este tras în ceea ce priveşte influenţele nefaste ale televiziunii şi internetului asupra minţii copiilor. Patriarhul Bartolomeu avertizează că sufletul copiilor este afectat de consumul influent de media electronică, lucru care le alungă rapid inocenţa.
Date fiind ameninţările constante la care sunt expuşi copiii, Sanctitatea Sa Bartolomeu declară anul 2017 – An al Protecţiei şi Sfinţeniei Copilăriei, invitând pe toţi să recunoască şi să respecte drepturile şi integritatea copiilor.
Patriarhul Ecumenic îşi încheie Mesajul de Crăciun cu îndemnul de a continua lupta cea bună în Biserică, respectând poruncile Domnului.
Redăm în continuare textul integral al Mesajului de Crăciun al Patriarhului Ecumenic Bartolomeu adresat plenitudinii Bisericii:
Bartolomeu, prin mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Constantinopolului – Noua Romă şi Patriarh Ecumenic,
Către plenitudinea Bisericii,
Har, Milă și Pace de la Mântuitorul Hristos Cel născut în Betleem.
„Întruparea lui Hristos este propria mea creare din nou” [1]
Iubiți frați și surori, dragi fii în Domnul,
Lăudăm și slăvim pe Dumnezeu Cel în Treime, Care ne-a învrednicit încă o dată anul acesta să ajungem la marele praznic al Nașterii după trup a Fiului și Cuvântului lui Dumnezeu Tatăl, în „micul Betleem”.
Sfânta Biserică prăznuiește cu bucurie deplină că Hristos „și-a asumat carnea” prin întrupare [2] și a făcut Biserica „o podoabă pentru lume”[3]. Într-adevăr, întregul neam omenesc și chiar „toată făptura” se bucură de această binecuvântare dumnezeiască. „Astăzi toată zidirea se bucură că Hristos S-a născut din Fecioară” [4].
Spre deosebire de primum movens al grecilor antici, Dumnezeul nostru este comuniune de dragoste și se mișcă plin de iubire în timp către omenire și către lume. „În aceasta este dragostea, nu fiindcă noi am iubit pe Dumnezeu, ci fiindcă El ne-a iubit pe noi” (1 Ioan 4,10).
Cuvântul Tatălui Cel mai înainte de veci, care a adus la „ființă” omenirea, ne aduce acum „buna ființă” prin întruparea Sa. „Acesta este pentru noi praznicul; de aceea prăznuim noi astăzi: și anume, coborârea lui Dumnezeu către oameni pentru ca noi să putem să ne ridicăm – sau să ne întoarcem – la Dumnezeu… pentru ca lăsând la o parte omul cel vechi, să ne îmbrăcăm cu omul cel nou; și după cum am murit în Adam aşa să trăim în Hristos; și pentru ca născându-ne împreună cu Hristos, să fim răstigniți cu El, să ne îngropăm cu El și să înviem împreună cu El” [5]. Calea îndumnezeirii prin har este de acum înainte deschisă pentru tot cel ce vine în lume. Noi toți „putem să-L cuprindem pe Dumnezeu înlăuntrul nostru”. „Nu mai este iudeu, nici elin; nu mai este nici rob, nici liber; nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască, pentru că voi toţi una sunteţi în Hristos Iisus” (Galateni 3,28).
Din nefericire, Evanghelia Crăciunului este vestită unei lumi în care se aude zgomotul armelor, în care se recurge la violență neprovocată împotriva persoanelor și popoarelor, și în care predomină inegalitatea și nedreptatea socială. Este intolerabil să observăm starea a nenumărați copii, victime ale conflictelor militare, ale situațiilor nefireşti, ale multiplelor exploatări, persecutări și discriminări, precum și ale foametei, sărăciei și lipsurilor dureroase.
În luna aprilie, am avut ocazia ca, împreună cu Sanctitatea Sa Papa Francisc al Romei și Preafericitul Părinte Ieronim, Arhiepiscopul Atenei și al întregii Elade, să vedem în Lesbos cu ochii noștri circumstanțele tragice ale refugiaților și imigranților și, în special, problemele grave ale copiilor care suferă, victime inocente și fără apărare ale violenței militare, precum și discriminarea rasială și religioasă și nedreptatea, toate acestea fiind într-o creștere constantă.
Sărbătoarea Cuvântului lui Dumnezeu Care S-a făcut Prunc – Pruncul Iisus, a Cărui dispariție era căutată de autoritatea lumească, după cum spune Sfântul Evanghelist Matei (Matei 2,13) – reprezintă pentru noi o reamintire și o invitație la purtarea de grijă a copiilor, de protejare a acestor victime vulnerabile și de respectare a sfințeniei copilăriei. Desigur, copiii și sufletele sensibile sunt amenințate și în țările lumii dezvoltate economic și stabile politic, fie prin imensa criză a căsătoriei și familiei, fie prin diverse intervenții, precum și prin folosirea forței fizice sau spirituale. Sufletul copiilor este afectat de consumul influent de media electronică, în special televiziunea și internetul, și de transformarea radicală a comunicării. Economia dezlănțuită îi transformă încă de la o vârstă fragedă în consumatori, în timp ce căutarea plăcerii le alungă rapid inocența.
În perspectiva acestor pericole, Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe s-a adresat copiilor și tinerilor „cu iubire şi grijă specială” (Enciclica Sfântului şi Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe 8), incluzând următorul text în Enciclică: În mijlocul haosului definiţiilor contradictorii ale identităţii din timpul copilăriei, Preasfânta noastră Biserică subliniază cuvintele Domnului: „De nu vă veţi întoarce şi nu veţi fi precum pruncii, nu veţi intra în împărăţia cerurilor” (Matei 18, 3) şi „Cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un prunc nu va intra în ea” (Luca 18, 17), precum şi toate cele pe care le spune Mântuitorul despre cei care îi „împiedică” (Luca 18, 16) pe copii să se apropie de El şi despre cei care „îi smintesc” (Matei 18, 6).
Taina Crăciunului este cristalizată în cuvintele condacului sărbătorii: „Pentru noi S-a născut Prunc tânăr, Dumnezeu Cel mai înainte de veci”. Cuvântul dumnezeiesc ca prunc și pruncul ca Dumnezeu Se descoperă lumii cu „inimă curată” și cu simplitatea unui copil. Copiii înțeleg adevărurile pe care oamenii „înțelepți și prudenți” nu le pot cuprinde. După cum [poetul Odysseas] Elytis observă în poezia sa De la aproapele: „Poţi clădi Ierusalimul numai din copii!”.
Iubiţi fraţi şi surori în Domnul,
Facem un apel către voi să respectaţi identitatea şi sfinţenia copilăriei. Având în vedere criza globală a refugiaţilor care afectează în special drepturile copiilor; având în vedere mortalitatea copiilor, foametea şi folosirea copiilor la muncă, abuzul copiilor şi violenţa psihologică, precum şi pericolele alterării sufletelor copiilor prin expunerea lor necontrolată la influenţa mijloacelor electronice contemporane de comunicare şi supunerea lor la consumism, declarăm anul 2017 ca An al Protecţiei şi Sfinţeniei Copilăriei, invitând pe toţi să recunoască şi să respecte drepturile şi integritatea copiilor.
După cum a fost subliniat în alt document important al Sfântului şi Marelui Sinod, Biserica lui Hristos nu caută să „judece şi să condamne lumea” prin cuvântul ei (Ioan 3,17; 12,47), „ci de a-i oferi drept călăuză Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu, nădejdea şi încredinţarea că răul, în orice formă ar fi, nu are ultimul cuvânt în istorie şi că nu trebuie lăsat să-i dicteze cursul.” [6]
Aşadar, ne închinăm Mântuitorului nostru cu smerenie şi cu zdrobire de inimă, că ne-a cercetat din înălţime; lăudăm prin cântare dumnezeiască măreţia Sfintei Întrupări; îngenunchem înaintea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, care ţine în braţe pe Pruncul Iisus; şi din Fanarul cel pururea veghetor adresăm tuturor fiilor Bisericii Constantinopolului celor de aproape şi celor de departe salutarea sărbătorească: „Hristos Se naşte, slăviţi-L. Hristos din ceruri, întâmpinaţi-L”, împreună cu urările noastre părinteşti şi rugăciunea patriarhală.
„Întăreşte-te în harul lui Hristos Iisus” (2 Timotei 2,1). Să continuăm împreună cu credinţă şi iubire sinceră lupta cea bună a vieţii celei noi în Biserică, respectând tot ceea ce ne-a poruncit Domnul. Fiindcă El este cu noi „în toate zilele, până la sfârşitul veacului” (Matei 28,20).
Crăciunul 2016
†Bartolomeu al Constantinopolului
Fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru toţi
–
[1] Sfântul Grigorie Teologul, Poeme Morale 34.
[2] Sfântul Ioan Gură de Aur, Omilie înainte de exil PG 52.429.
[3] Origen, Comentariu la Evanghelia după Ioan 6.
[4] Utrenia Sărbătorii Naşterii Domnului.
[5] Sfântul Grigorie Teologul, Cuvântul 38 la Epifanie, adică la Naşterea Mântuitorului.
[6] Misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană, introducere.
Traducere în limba română Basilica.ro
