Patriarhul Ecumenic oferă soluții „Dilemei secolului: Tehnologie vs. Politică”

Patriarhul Ecumenic la Summitul Economic din Eurasia

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a participat la cel de-al 21 Summit Economic al Eurasiei, care a avut loc la Istanbul în perioada 11-13 aprilie cu tema „Dilema secolului: Tehnologia vs. Politică”.

În cadrul Summit-ului, joi, 12 aprilie, Patriarhul Ecumenic a susținut un discurs intitulat Dincolo de dileme, în care a subliniat faptul că lumea noastră se schimbă într-un ritm rapid datorat progresului tehnologic.

„Cauza acestor schimbări uimitoare este dezvoltarea incredibilă a tehnologiei și biotehnologiei, revoluția informației și ramurile ei multifațetate – un eveniment care constituie cea mai mare revoluție culturală la scară mondială din istoria omenirii”.

Tehnologia deține cheia pentru toate domeniile vieții

„Astăzi, tehnologia nu este doar o utilizare a cunoștințelor științifice, ci mai degrabă a devenit centrul de atenție al existenței umane – perspectiva în care toate aspectele civilizației primesc un sens”.

„După cum s-a afirmat recent, tehnologia deține astăzi cheia pentru toate domeniile vieții: știință, politică, economie, medicină etc. Nimeni nu o poate trece cu vederea fără a fi pedepsit cu marginalizarea sau chiar cu dispariția”.

„Într-adevăr, tehnologia este marea putere a vremurilor noastre. Ea servește efectiv persoana umană, prevenirea și tratarea bolilor, ne mărește speranța de viață, ne facilitează viața cotidiană, transmiterea cunoștințelor și informației și promovează comunicarea.”

„Ceea ce se considera cândva ireversibil și fatal – un obstacol insurmontabil – astăzi poate fi adresat și depășit. Cel mai probabil, cuvintele „fatal” și „condiții fatale” sunt termeni neplăcuți pentru știința și tehnologia contemporană.”

Tehnopolul contemporan

Patriarhul Ecumenic l-a citat pe criticul american Neil Postman, potrivit căruia „tehnocrația contemporană a luat forma tehnopolului, dominarea totală a tehnologiei în toate aspectele vieții, supunerea culturii față de tehnologie”.

„Tehnologia penetrează toate domeniile societății. Ea reformează societatea și se impune asupra ei cu propria logică și propriile soluții”.

„Obiectivul tehnopolului este adaptarea nerestricționată a persoanei umane la cerințele tehnologiei. Emblema și simbolul tehnopolului este computerul, care a devenit de fapt centrul vieții noastre de astăzi”.

„Nimeni nu poate nega contribuțiile pozitive care apar din progresul științei și tehnologiei”.

„Mai mult decât atât, nicio persoană nu poate să-și închidă ochii față de numeroasele aspecte negative ale tehnopolului”.

„În orice caz, critica adusă tehnologiei nu poate însemna respingerea generală a realizărilor tehnologice, deoarece – după cum menționează Neil Postman – o astfel de respingere ar însemna de fapt negarea de către noi a însuși actului respirației”.

„În viețile noastre astăzi experimentăm dominația incontrolabilă a mașinilor. Tehnologia a fost autonomizată de nevoile fundamentale ale omului, asemenea unui robot care nu aderă la creatorul lui. În loc să fie servitoare omului, a devenit o zeiță omnipotentă care ne cere să ne supunem deplin voinței și oricărui ordin al ei”.

Considerăm lucrurile, evenimentele, oamenii simple date

„În schimb, informația este proslăvită, dobândind astfel un statut metafizic. Computerul ne conduce la evaluarea a tuturor lucrurilor, evenimentelor sau chiar a oamenilor ca ‘date’, ca ceea ce urmează să fie procesat, făcând deci din eficiența măsurabilă scopul principal al gândirii și acțiunii umane”.

„Mijloacele atotputernice ale comunicării electronice nu doar transmit informația. Ele ne formează părerile cu privire la viață și la sensul ei. Ne conduc dorințele și nevoile și ne influențează scara valorilor noastre. Astfel, tradițiile vechi de secole slăbesc, simbolurile se erodează iar progresul în sine ajunge să fie identificat cu progresul tehnologic”.

„Cu mult tact, se oferă impresia că cheia către soluția tuturor problemelor stă în abilitatea computerelor de a stoca și calcula un volum imens de informații la viteza luminii”.

Problemele lumii nu sunt cauzate de lipsa de informații sau tehnologie

„Din nefericire, în acest context, putem uita cu ușurință că cele mai mari probleme ale noastre nu sunt de natură tehnică și nu derivă dintr-o lipsă de informație”.

„Violența, criminalitatea, foametea și nedreptatea socială, fanatismul și ciocnirea dintre civilizații nu sunt cauzate de o lipsă de informații sau tehnologie și nici nu ar putea fi abordate prin intermediul informaticii”.

„Este de asemenea evident că progresul științific și dezvoltarea tehnologiei nu răspund la întrebările existențiale profunde ale omului și, cu siguranță, nici nu elimină aceste probleme”.

„Având în vedere aceste considerente – în timp ce încă ne bucurăm de avantajele tehnologiei – ne îngrijorăm în același timp pentru libertatea noastră în pericol, pentru tradițiile noastre prețioase pierdute și pentru mediul natural care este distrus”.

„În cele din urmă, realitatea cantitativă nu este singurul lucru care există. Există, de asemenea, și dimensiunea profunzimii realității, taina ei, sensul și frumusețea ei”.

Există soluții și în afara științei

„Știința este o mare putere dar nu este atotputernică. Într-un fel sau altul, ceea ce este fezabil din punct de vedere științific și artificial fezabil nu înseamnă neapărat că este esențial și bun”.

„Din acest motiv, este greșit să afirmăm că în afara științei există doar înșelare de sine, când, de fapt, nu înseamnă deloc o înșelare de sine să aștepți soluții din afara științei atunci când ea nu este în măsură să le ofere”.

„În acest moment, am dori, de asemenea, să facem o observație suplimentară: Niciodată înainte nu a posedat omul atâta cunoștință și, în același timp, niciodată nu a acționat atât de distructiv împotriva aproapelui său și naturii ca acum”.

„Suntem deplin conștienți, dar ne comportăm ca și cum nu am fi conștienți. Cunoașterea nu are consecințe practice imediate asupra atitudinii noastre, ci mai degrabă coexistă cu cinismul și agresivitatea”.

Efectele negative ale progresului tehnologic

„Cunoașterea științifică și tehnologia au fost utilizate și continuă să fie utilizate pentru fabricarea de arme terifiante de distrugere în masă”.

„În lumea occidentală, explozia cunoașterii a stimulat individualismul și consumismul. În altă parte, dezvoltarea tehnologiei coexistă cu diferite forme de fundamentalism și nedreptate socială. Este evident că dezvoltarea științei și a tehnologiei nu duce automat la progresul în alte domenii vitale ale vieții”.

Progresul tehnologiei nu poate fi declarat ca progres real

„Ce poate spune un lider religios în fața tuturor acestor lucruri?” s-a întrebat Sanctitatea Sa.

„În primul rând, subliniem următoarele: Că cele mai prețioase adevăruri ale omului și ale menirii sale finale sunt stocate în textele religioase sfinte ale omenirii.”

„Pentru creștinism, persoana umană și protecția sa împotriva oricărei amenințări – de oriunde ar veni – se află la vârful scalei sale de valori. Din perspectiva creștină, este imposibil să se declare progresul imens de astăzi al tehnologiei ca progres real, dat fiind faptul că, în cadrul său, persoana umană și libertatea sa sunt în general subminate, după cum a spus deja primarul de Kadiköy”.

Sinodul din Creta despre dezvoltarea tehnologică și științifică

În acest duh, Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe care s-a întrunit în Creta în luna iunie 2016, face referire în Enciclica sa la dezvoltarea tehnologică și științifică actuală prin următoarele:

Prin dezvoltarea contemporană a ştiinţelor şi a tehnologiei, viaţa noastră se schimbă radical. Iar ceea ce aduce schimbare în viaţa omului necesită discernământ, pe de o parte, de vreme ce,  pe lângă beneficiile semnificative, cum sunt, de exemplu, facilitarea vieţii cotidiene, tratarea cu succes a unor boli grave şi explorarea spaţială, ne confruntăm, de asemenea, cu efectele negative ale progresului ştiinţific.

Există pericolul manipulării libertăţii umane, al folosirii omului ca simplu mijloc, al pierderii treptate a tradiţiilor valoroase, al ameninţării sau chiar al distrugerii mediului împrejurător.

 

Din nefericire, ştiinţa, prin însăşi natura ei, nu dispune de mijloacele necesare pentru prevenirea şi rezolvarea multora dintre problemele pe care le creează direct sau indirect.

Cunoaşterea ştiinţifică nu motivează voinţa morală a omului, care, deşi cunoaşte pericolele, continuă să acţioneze ca şi când nu le-ar cunoaşte. Răspunsul la problemele existenţiale şi morale importante ale omului, la sensul veşnic al vieţii sale şi al lumii nu poate fi oferit fără o abordare spirituală.”

Cooperare între tehnologie, politică și religie

„În încheierea adresării noastre, am dori să subliniem un al doilea punct din perspectiva teologiei creștine ortodoxe, care are o legătură directă cu formularea temei simpozionului nostru ‘Dilema secolului’, precum și titlul adresei noastre, Dincolo de dileme.”

„Nu există nicio dilemă și nicio îndoială în ceea ce privește nevoia de cooperare între tehnologie, politică, economie și religie, pentru a rezolva problemele care se datorează în primul rând funcției lor autonome – exclusiv pe baza propriilor principii și criterii specifice.”

„Atâta timp cât aceste puteri continuă să se ignore reciproc, ele nu pot niciodată să folosească cu adevărat omenirii. Toate trebuie să servească omului, libertății și bunăstării sale și trebuie să lucreze împreună pentru a-i proteja demnitatea.”

„Prin acest criteriu autentic trebuie să se fie evaluate în primul rând identitatea unei civilizații și conținutul umanist, și nu nivelul de dezvoltare tehnologică și pricepere”.

Foto credit: Nikos Manghinas / Patriarhia Ecumenică

Comentarii Facebook

Lasă un răspuns


Știri recente