Înaltpreasfințitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a sfințit astăzi noua biserică de lemn a Mănăstirii Dagâța din Arhiepiscopia Iașilor, notează doxologia.ro.
Locașul sfințit în data de 9 iulie 2017 are hramul Icoana Maicii Domnului Prodromița, care va fi cinstită în Biserica Ortodoxă în data de 12 iulie.
După târnosirea bisericii, IPS Teofan a oficiat Sfânta Liturghie la altarul de vară al așezământului împreună cu un sobor de preoți și diaconi, din care a făcut parte Ierom. Cleopa Ștefan, starețul mănăstirii.
La slujbele oficiate au participat numeroși credincioși, între care și autorități locale.
La final, ca o încununare a eforturilor depuse, ieromonahul Cleopa Ștefan, stareţul Mănăstirii Dagâța, a fost hirotesit protosinghel.
Primele dovezi ale existenţei unei mănăstiri în aceste locuri datează din vremea lui Ştefan cel Mare. Aici a fost o mănăstire din lemn înconjurată cu ziduri de piatră, pe care boierii Carp şi Tautu au dărâmat-o pentru a-şi împărţi pământul, linia de hotar a proprietăţilor trecând chiar pe terenul mănăstirii.
Cea de-a doua biserică a Mănăstirii Dagâța, construită din vălătuci de pământ bătuţi pe schelet de lemn, este ctitoria unor credincioşi din satul Mănăstirea, pe nume Calancea şi Sicrieru. Locașul de cult a fost ridicat în anul 1959, dar sfinţit de-abia în anul 1970, când regimul comunist a început să fie mai permisiv.
Cei doi ctitori au fost anchetaţi de Securitate, şi, pentru a scăpa de pedeapsă, satul a sărit în sprijinul lor, declarând că biserica a fost clădită cu contribuţii de la toţi sătenii. În interiorul altarului se află Sfânta Masa a primei biserici ridicate la Dagâța. Mânăstirea a fost redeschisă abia în anul 1993 de către Arhiepiscopia Iaşilor, ca mănăstire de călugări. La câţiva metri de biserică se află un monument în amintirea primei biserici clădite aici.
Noua biserică de lemn a așezământului monahal de la Dagâța a fost ridicată în ultimul an, împreună cu un corp de chilii pentru viețuitori.
© doxologia.ro
