Biserica Ortodoxă prăznuiește pe 29 august Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul, zi de post și de rugăciune profundă. Cu acest prilej, mai multe biserici parohiale și mănăstiri din țară își sărbătoresc hramul.
După cum informează Ziarul Lumina, în București, singura biserică ce poartă hramul „Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul” este biserica Parohiei „Sfântul Ioan – Piață”, din Protoieria III Capitală. Construită în anul 1774, pe vechea stradă Șerban Vodă, în apropiere de Podul Beilicului, de peste râul Dâmbovița, biserica este unul dintre lăcașurile translate în vremea perioadei comuniste pentru a fi salvate de la demolare. În fiecare an sunt marcate aici și celelalte sărbători în cinstea Sfântului Ioan Botezătorul și Înaintemergătorul Domnului: zămislirea (23 septembrie), nașterea (24 iunie), soborul (7 ianuarie), prima și a doua aflare a capului (24 februarie) și a treia aflare a capului său (25 mai). De asemenea, în Arhiepiscopia Bucureștilor își sărbătoresc astăzi hramul Parohia Măgureni 2, din Protoieria Câmpina, și Parohia Radila, din Protopopiatul Ploiești.
Lăcașuri monahale din Arhiepiscopia Iașilor, în veșminte de sărbătoare
Dintre mănăstirile din Arhiepiscopia Iașilor, Mănăstirea Secu, din județul Neamț, își sărbătorește astăzi hramul istoric. Sărbătoarea Mănăstirii Secu va continua vineri seară, când sunt prăznuiți Sfântul Varlaam, mitropolitul Moldovei, canonizat în 2007, moaștele sale fiind adăpostite de această mănăstire, și Sfântul Ierarh Ioan de la Râșca și Secu, episcopul Romanului, canonizat în anul 2008, pe 5 iunie, alături de alți sfinți nemțeni. De asemenea, își sărbătorește astăzi al doilea hram și Mănăstirea Bârnova, ctitoria lui Miron Barnovschi. Construcția Mănăstirii Bârnova a început în anul 1626, iar concepția arhitectonică a bisericii de la Bârnova poate fi pusă în legătură cu primul său hram, „Sfântul Gheorghe”. Al doilea hram al bisericii, „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul”, trebuie pus în legătură cu sfârșitul tragic al lui Miron Barnovschi, de la Istanbul (2 iulie 1633).
O singură biserică din Iași are hramul „Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul”, aceasta fiind situată pe str. I. C. Brătianu nr. 14. Construcția Bisericii „Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul” din Iași a început în timpul domniei lui Miron Barnovschi, care a murit la Constantinopol, fiind continuată de domnitorul Vasile Lupu. În Biserica „Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul” din Iași se păstrează mai multe obiecte de valoare, printre care catapeteasma, în componența căreia se află mai multe icoane din secolul al XVII-lea. În Arhiepiscopia Iașilor își sărbătoresc astăzi hramul și bisericile din: Ciortești, Poiana, Coropceni (Protopopiatul Iași 2); Giugești (Protopopiatul Pașcani); Bicaz, Izvorul Alb, Gura Văii Vale și Gura Văii Deal (Protopopiatul Piatra Neamț); Davideni, Răbâia, Vânători Neamț (Protopopiatul Târgu Neamț) și Bucecea (Protopopiatul Dorohoi). Alte biserici din Moldova în haine de sărbătoare sunt în localitatea Arbore, în orașul Siret și în satul Ruseni (Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților). Și Biserica „Sf. Ioan” din Vaslui, ctitoria Sfântului Voievod Ștefan cel Mare, este astăzi în sărbătoare (Episcopia Hușilor).
Sărbătoare și în Constanța și Vrancea
Mănăstirea „Sfântul Ioan Botezătorul” din comuna Lipnița, județul Constanța, își serbează de asemenea hramul. De Tăierea cinstitului cap al Sfântului Ioan Botezătorul își prăznuiește hramul și Schitul „Sfântul Ioan” din Vrancea, aflat în apropierea orașului Panciu. Existența schitului este legată de Mănăstirea Brazi. În 1815, starețul Daniil a reorganizat mănăstirea mare și a mutat o biserică din lemn mai la deal de Mănăstirea Brazi, „între vii”, unde s-a născut un nou schit. Acest schit se bucură de o faimă isihastă, fiind cunoscut în istorie pentru viața sobră și smerită pe care părinții de odinioară o aveau.
