Vechiul Testament în tradiția liturgică românească, una din temele prezentate la Congresul internațional Pavleia

Arhimandritul Simeon Pintea, de la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca, a susținut vineri în cadrul Congresului internațional de teologie Pavleia un referat științific în care a descris modul de utilizare și adoptare a termenilor și expresiilor veterotestamentare în cultul liturgic al Bisericii Ortodoxe Române.

Intitulat, „Utilizarea Vechiului Testament în tradiția liturgică a Bisericii Ortodoxe Române”, referatul a fost structurat în trei părți, care au prezentat metodic aspecte referitoare la canonul, termenii și expresiile importate în cultul liturgic din Vechiul Testament.

În prima parte a referatului, arhim. Simeon Pintea a vorbit despre lecturile biblice din Vechiul Testament utilizate în cultul Bisericii. Totodată, părintele arhimandrit a evidențiat faptul că, în Biserica Ortodoxă Română, pentru Vechiul Testament este folosită Septuaginta.

„A doua parte a prezentării a fost despre cuvinte sau expresii pe care Biserica le-a preluat din cărțile Vechiului Testament și le folosește până astăzi în cultul său, iar a treia parte a fost despre tipologia biblică și simbolurile pe care imnografii și părinții Bisericii, care au alcătuit rugăciunile liturgice, le-au preluat din Vechiul Testament, în special din Cartea Exodului, care formează astăzi tipologia liturgică”, a declarat arhim. Simeon Pintea pentru Trinitas Tv.

„Este foarte importantă tipologia biblică și tipologia liturgică pentru că ne arată modul în care Biserica a citit, a lecturat, Vechiul Testament, aplicând-o mesianic la Domnul nostru Iisus Hristos, prin care profețiile și simbolurile Vechiului Testament s-au împlinit”, a adăugat în încheiere părintele arhimandrit.

Arhimandriții Grigorie Maja și Simeon Pintea la Congresul internațional de teologie Pavleia, vineri 28 iunie. Foto credit: Kosmas Karagiannis / IMBNK

În cadrul manifestării a fost publicat un volum al referatelor științifice prezentate la ediția de anul trecut, concentrate în jurul culturii și moștenirii elene, context în care au apărut scrierile pauline.

„Ideea centrală este aceea că elenismul și Alexandru Macedon, prin tot ceea ce a făcut, a preluat și a îndeplinit o parte din planul de mântuire a lumii pentru venirea Mântuitorului Iisus Hristos. S-ar putea să fie exagerat atunci când spunem aceasta, însă dacă privim mai cu atenție, ne dăm seama că lumea, prin cultura și moștenirea elenismului se maturizează, iar filosofia și celelalte științe ajung la un apogeu, astfel încât dogma creștină care va fi adusă de Mântuitorului Iisus Hristos, propovăduită de Sfinții Apostoli, printre care și Sfântul Apostol Pavel, va putea să fie exprimată și înscris, dar și ca noimă”, a declarat arhimandritul Grigorie Maja, slujitor al Catedralei Mitropolitane din Cluj.

„Așadar, congresul de anul trecut a adus și a sublimat acest fapt important, că teologia paulină a avut nevoie de suportul gândirii și filosofiei elene, pe care Alexandru Macedon și cei din vremea lui au împărtășit-o lumii de atunci”, a adăugat acesta.

În încheierea congresului, elevii de la diferite școli și licee din Veria, care au obținut premii la diferite olimpiade și concursuri au fost premiați de către ierarhii prezenți.

Vezi și:

Articolul a fost realizat cu sprijinul diac. Sebastian Pană, director de producție Trinitas Tv.

Foto credit: Kosmas Karagiannis / IMBNK


Știri recente