Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului, a oficiat luni Sfânta Liturghie și Parastasul ctitorilor la hramul principal al Schitului Brătășești din comuna Albești, județul Argeș.
Ierarhul le-a mulțumit pelerinilor pentru dragostea arătată schitului și i-a îndemnat la mărturisirea cu mult curaj a credinței în Dumnezeu, în mâinile Căruia trebuie să ne punem toată nădejdea, așa cum au făcut și Sfinții Mari Mucenici Serghie și Vah.
„Dacă avem măsură în toate, are și Dumnezeu o măsură pentru noi: măsură bine rânduită, fiindcă Dumnezeu nu vrea moartea păcătosului, ci să se întoarcă și să fie viu. Asta e nădejdea noastră, să știți”, a spus Înaltpreasfinția Sa.
„Dumnezeu nu vrea moartea nimănui, ci toți să ne întoarcem și să fim vii în grădina lui Dumnezeu, în Biserica lui Dumnezeu, în căsuța noastră, în paradisul acesta românesc extraordinar. Trebuie să facem rugăciune și să ne temem mai puțin de oameni și să avem noi nădejdea în Dumnezeu, cum au avut și sfinții toți, cum au avut și sfinții de azi, Serghie și Vah, a căror pomenire o facem.”
Un așezământ monahal reînviat
Al doilea hram al Schitului Brătășești este „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”. Biserica sfântului așezământ a fost ctitorită la sfârșitul secolului al XVIII-lea de Arhimandritul Partenie, starețul Mănăstirii Argeșului, pe moșia boierului Ioan Vâlsănescu, și sfințită de Preasfințitul Părinte Iosif, primul Episcop al Argeșului.
După secularizarea averilor mănăstirești prin reforma lui Cuza Vodă, schitul a rămas fără venituri. În 190, a fost subordonat Mănăstirii Robaia, iar în 1959, comuniștii au interzis viața monahală la schit, biserica acestuia devenind de mir.
În anul 1998 vechiul schit a redevenit așezământ monahal ca metoc al Mănăstirii Robaia, care s-a ocupat între anii 2004 și 2007 de restaurarea bisericii și de edificarea corpului de chilii, asigurând condițiile prielnice unei prezențe monahale permanente. În 2016, Sf. Sinod a acordat autonomie deplină Schitului Brătășești.
Foto credit: Cristian Gheorghe
