Jurnalistul creștin Cristian Curte semnează, într-o ediție recentă a publicației Formula AS, un interviu cu Părintele Emil Antim Nan, preot la Gheorgheni, județul Harghita, un oraș în care doar unul din zece locuitori este român.
Vorbind despre Ortodoxia românească, preotul spune că „a fost cuminte” și „a rezistat fără să rănească pe nimeni. A fi făcător de pace este un mare talant al fiecăruia dintre noi”.
Și-a dorit de mic să urmeze exemplul preotului pe care l-a cunoscut în copilărie. „Am văzut în misiunea preotului un lucru extraordinar – acela de a fi aproape de oameni”, spune Părintele Emil Antim Nan.
Mai mult chiar, adaugă el, „trebuie să te faci aproapele celui care este departe de tine”.
Aceasta l-a făcut să-și spună, la vremea potrivită: „Voi da la facultate până intru, nu contează de câte ori, pentru că eu altceva nu vreau să fac în viață”.
„Am vrut să mă ia Dumnezeu în brațele Lui și să facă ce vrea El cu mine. Și Dumnezeu m-a ajutat și am intrat la facultate în anul 1991”, povestește preotul.
În 1995, a fost hirotonit diacon de Înaltpreasfințitul Părinte Ioan Selejan, pe atunci Episcopul Harghitei și Covasnei, apoi preot în 1999. „Îmi dau cămașa de pe mine pentru el”, le-a spus atunci episcopul credincioșilor din parohie.
Biserica în care slujește Părintele Emil Antim Nan se află într-o zonă măturată de extremismele secolului trecut.
Sfântul lăcaș a devenit magazie de cereale în timpul Dictatului de la Viena, apoi a fost restaurată de fostul paroh, părintele Gheorghe Aurel Negoescu. Pentru această faptă, autoritățile comuniste ateiste l-au arestat și l-au trimis la Canal, unde a murit. „Slujesc, așadar, în biserica unui martir”, spune actualul paroh.
Statornicia ca taină a mântuirii
„Când am primit taina hirotoniei ca preot, gândul meu a fost să fiu statornic. Statornicia ar trebui să fie mereu în inima preotului, pentru că adesea avem această ispită – ni se pare că ne-ar fi mai bine într-un alt loc”, spune Părintele Emil Antim Nan.
„Și nu e bine. Cum a spus un avva din Pateric unui tânăr care l-a întrebat ce să facă să ajungă să fie plăcut lui Dumnezeu: «Oriunde vei merge, să ai înaintea ta pe Dumnezeu. Orice vei face, să dai mărturie din Sfintele Scripturi și oriunde ajungi, să nu te ridici degrabă.»”
„Dacă m-ați întreba care este cea mai mare realizare a mea, nu aș ști să vă răspund, dar cu siguranță vă pot spune că aici mă simt acasă. Asta este prima și unica mea parohie și de aici aș vrea, cu ajutorul lui Dumnezeu, să nu plec niciodată”, spune parohul din Gheorgheni.
„Am venit aici cu dorința de a schimba lumea. Bineînțeles că nu a fost așa, pentru că trebuie să ajungem la Dumnezeu treaptă cu treaptă, nu în salturi.”
„Preotul este un alergător de cursă lungă, care trebuie să aibă în minte permanent o idee – că trebuie să ajungă la sosire”, adaugă el.
„N-am vrut să fiu un preot care să stea doar cu cartea în mână, nici să ridic doar ziduri, pentru că nu asta este misiunea preotului. El trebuie să ridice biserica vie din inimile credincioșilor săi.”
Ortodoxia și conviețuira interetnică
Părintele Emil Antim Nan a mai vorbit despre specificul românesc și conviețuirea etniilor din zonă.
„Vă spun cu mâna pe inimă, de când sunt aici, nu am avut niciodată niciun conflict de ordin etnic sau interconfesional cu cineva. Aici nu am fost înjurat în oraș purtând reverenda, așa cum am fost înjurat acasă, în Sibiu. Aici există un respect extraordinar față de preot”, remarcă parohul.
„Și aș spune chiar mai mult – că de la frații mei maghiari am învățat ce sunt omenia, respectul și punctualitatea.”
Părintele Emil Antim Nan le este recunoscător maghiarilor din localitate, care l-au ajutat să se instaleze, contribuind cu muncă la construirea casei parohiale. Cu toate că nu sunt ortodocși și nici nu îl cunoșteau, maghiarii l-au ajutat mult, inclusiv financiar.
„Nu mi-a fost ușor, de multe ori nu dormeam noaptea de griji, iar ei m-au ajutat atunci când mi-a fost greu. Chiar și astăzi ei spun că în «popa ortodox» au găsit un prieten autentic. Dumnezeu să îi țină sănătoși!” adaugă preotul.
„Noi, ca români, ne-am păstrat cultura și identitatea națională în pridvorul Bisericii, acolo cultura noastră a putut să ardă ca o flacără. Ăsta este specificul nostru, le suntem datori pentru asta înaintașilor noștri”, a mai spus Părintele Emil Antim Nan.
Foto credit: Ziarul Lumina
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews