Un doctorand în Teologie a făcut un film despre Sf. Neagoe Basarab

Cristian Ciorăneanu, doctorand în Teologie al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, a realizat din fonduri proprii un documentar intitulat „Pe urmele Măriei Sale, Sfântul Voievod Neagoe Basarab”.

Filmul va fi proiectat în avanpremieră sâmbătă, în ajunul împlinirii a 500 de ani de al trecere la cele veșnice a domnitorului.

La proiecție, care are loc, de la ora 15:00, la Centrul de Cultură și Arte „George Topîrceanu” din Curtea de Argeș, participă Înaltpreasfințitului Părinte Calinic al Argeșului și Muscelului.

Cristian Ciorăneanu a început documentarul odată cu lucrul la disertația lui pentru Masterul de Teologie istorică, dedicată ctitoriilor Sfântului Voievod Neagoe Basarab în Muntele Athos. Spera să realizeze filmul în urma unei călătorii de o vară. Dar a durat cinci ani.

Tânărul spune că a investit în film banii din bursele Erasmus și pe cei câștigați muncind ca bucătar și grădinar în Muntele Athos.

„Cred ca sunt singurul student din România care a luat toate bursele posibile ca să fie cât mai mult în Sfântul Munte”, spune realizatorul filmului, care le este recunoscător monahilor athoniți pentru susținere și încurajare.

Afișul îi menționează pe cei care au sprijinit și încurajat filmul, printre care se numără Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Mitropolitul Clujului, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului, monahi, monahii și clerici, inclusiv Părintele Nicolae Tănase.

Cristian Ciorăneanu pregătește, sub îndrumarea Părintelui Profesor Ștefan Iloaie de la Facultatea de Teologie din Cluj-Napoca, o lucrare de doctorat cu tema „Iubirea ca formă de tămăduire a conștiinței umane în era digitală”.

Sfântul Domnitor Neagoe Basarab a făcut donații către mănăstirile din Sfântul Munte încă dinainte de a deveni domnitor. Este pomenit ca și ctitor în 13 din cele 20 de mănăstiri athonite.

Câteva din daniile Sf. Neagoe Basarab:

A refăcut în întregime Marea Lavră, ctitorind pictura trapezei considerate azi cea mai frumoasă din Sfântul Munte.
A rectitorit Mănăstirea Dionisiu, unde a fost egumen părintele său spiritual, Sf. Ier. Nifon, Patriarhul Constantinopolului, dăruindu-i capul Sf. Ioan Botezătorul (furat de pirați în 1768) și un relicvariu de 20 de kilograme din argint aurit, filigran, email și pietre prețioase cu o greutate. Mănăstirea Dionisiu deține un tablou votiv cu Sf. Neagoe Basarab alături de fiul său Teodosie.
Din 1521 a trimis anual 2000 aspri Mănăstirii Xenofont, unde soția sa, Milița Despina, a dăruit un epitrahil și o broderie din fir de aur, argint și mătase colorată pe fond în întregime brodat din fir de aur, pe care este reprezentată și familia donatoare
A refăcut Mănăstirea Dochiaru din temelii.
A avut cea mai mare contribuție la ajutorarea Mănăstirii Cutlumuș, unde a zidit și Schitul Hariton, spre pomenirea Starețului Hariton de la Cutlumus, care a fost și Mitropolit al Ungro-Vlahiei.
Alte danii a făcut și la mănăstirile Pantocrator, Xiropotamu, Zografu, Filoteu, Sf. Pavel, Esfigmenu, Panteleimon, Protaton.