A treia conferință din cadrul proiectului Typarabic, care se desfășoară la Biblioteca Sfântului Sinod din București, a reunit, în prima zi de lucrări, personalități ale Bisericii, oameni de știință din România, Italia, Franța și Liban și membri ai corpului diplomatic.

Astfel, la prezentările cercetătorilor au asistat Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Excelența Sa Rana Mokaddem, Ambasadorul Republicii Libaneze în România, și Khaled Sharaf, Însărcinatul cu afaceri al Republicii Arabe Siriene în România.

Coordonatoarea proiectului, dr. Ioana Feodorov, cercetător științific gradul I la Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române (ISSEE), a explicat pentru Trinitas TV că proiectul studiază iradierea tiparului dinspre Europa de Sud-Est către Levant, îndeosebi în țările care astăzi sunt Siria și Liban, locuite de arabi creștini în sec. al 18-lea.

Tipărituri românești în limba arabă

„Această poveste a început printr-un gest de mare generozitate al Sf. Ier. Antim Ivireanul și al Sf. Domnitor Constantin Brâncoveanu care, împreună, au ajutat Patriarhia Antiohiei ca, la 1701 și 1702 să tipărească primele cărți arabe pentru creștinii din Biserica Antiohiană, și anume un Liturghier și un Ceaslov”, a spus dr. Ioana Feodorov.

Acestea „au devenit cărți foarte rare și de o deosebită frumusețe, folosite atât de arabii creștini, cât și de grecofoni, pentru că ele cuprind în paralel, pe două coloane, textul grec și textul arab al acestor două texte liturgice extrem de importante”, a adăugat cercetătoarea.

„Echipa, astăzi și mâine are cea de-a treia conferință a proiectului, care, de această dată, are două direcții principale: societatea acestor comunități arabe creștine și locul lor în niște teritorii care se aflau sub domnia otomană în secolul al 18-lea și, pe de altă parte, discutăm despre prinții, domnii fanarioți care au susținut tiparul, au adus în Țările Române, în vremea domniei lor, mari cărturari de la Atena, de la Constantinopol, care să ajute la întemeierea de tiparnițe și la răspândirea luminii tiparului și către teritoriile din Orient locuite de arabi creștini.”

Despre Părintele Sofian în Liban

Printre participanți s-a numărat și Nada Hélou de la Universitatea Libaneză din Beirut, Liban, care a susținut prelegerea „Legături dintre culturile arabe, române și creștine. Programului iconografic al părintelui Sofian Boghiu în Liban și Siria”.

„Este o experiență foarte frumoasă să mă aflu pentru prima oară în România. Este o țară foarte frumoasă și am vizitat biserici pictate cu fresce deosebite din secolele 17-18, precum și biserici din secolul 20 pictate de Părintele Sofian Boghiu”, a spus Nadia Hélou.

„În cadrul conferinței am vorbit despre el și experiența sa în Liban. El a fost un pictor extraordinar și un artist în tehnica frescei. Am arătat fresce din Liban și am vorbit despre conceptul iconografic al frescelor Părintelui Sofian Boghiu în Liban.”

„A fost în Liban de trei ori, a iubit această țară și a lăsat o tradiție a picturii și a iconografiei bizantine. A pictat biserici în Liban și în Siria, cea din Hama fiind însă distrusă”, a mai spus cercetătoarea despre Părintele Sofian Boghiu.

Conferința continuă și pe parcursul zilei de miercuri.

Proiectul Typarabic

Proiectul european TYPARABIC se desfășoară pe parcursul a cinci ani și este finanțat cu 2,5 milioane de euro de European Research Council (ERC), primul Advanced Grant acordat unei instituții din România pentru domeniul Științe Sociale și Umaniste în cadrul programului Horizon 2020.

Proiectul TYPARABIC – Early Arabic printing for the Arab Christians. Cultural transfers between Eastern Europe and the Ottoman Near-East in the 18th century („Primele cărți tipărite în limba arabă pentru creștinii arabi. Transferuri culturale între Europa de Est și Orientul Apropiat otoman în secolul al XVIII-lea”) se va încheia în 2026.

Sursa foto: Facebook / Typarabic (dr. Ioana Feodorov – arhivă)

Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews