Sărbătoarea Învierii Domnului a fost întotdeauna încărcată de semnificații duhovnicești și cosmice pe care strămoșii noștri le-au transformat în obiceiuri și tradiții.
După ce, în Săptămâna Pătimirilor, creștinii au primenit casele și gospodăriile, s-au spovedit și s-au împărtășit, în noaptea de Înviere, cu mic și cu mare merg la biserică.
Mai multe informații despre tradițiile de Sfintele Paști a oferit pentru TRINITAS TV, dna. Carmen Mihalache, etnolog în cadrul Muzeului Țăranului Român: „Toată suflarea unei case se duce la slujba de Înviere în haine noi, spovediți și împărtășiți. În anumite zone exista obiceiul de a lăsa acasă toate luminile aprinse pentru ca și gospodăria să se bucure de lumină. Prima zi de Paști era o zi a familiei unde se servea masa fără excese, prin cumpătare, masă pe care se aflau toate bucatele tradiționale”.
Una dintre cele mai cunoscute și frumoase tradiții ale poporului român este vopsitul ouălor.
„Se ciocneau ouă și există credința că cei care ciocnesc împreună ouăle roșii vor române împreună și pe lumea cealaltă și dacă ții minte cu cine ai ciocnit primul ou roșu este suficient să îți aduci aminte numele acelei persoane și reușești să găsești drumul către casă în cazul în care ești rătăcit într-o pădure. Se punea punea în dimineața de Paști un vas curat cu apă neîncepută cu un ou roșu și cu un ban, iar cei ai casei se spălau dimineața cu această apă ca să fie peste tot anul roșii și rumeni la față”, a mai spus dna. Carmen Mihalache.
O veche tradiție, practicată încă în Ardeal, în a doua zi de Paște este cea a udatului. Tinerii udă fetele și femeile din familie sau din vecini pentru ca acestea să fie ferite de rele tot restul anului. La sate, fetele nemăritate participau, în Lunea Săptămânii Luminate, la horă.
