La praznicul Schimbării la Față a Domnului, Sfânta Liturghie a fost săvârșită la Catedrala Patriarhală de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurați de un sobor de preoți și diaconi, informează Ziarul Lumina. În cuvântul de învățătură rostit la finalul Sfintei Evanghelii, Întâistătătorul Bisericii noastre a explicat credincioșilor semnificațiile sărbătorii.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat că Schimbarea la Față a Mântuitorului ne arată slava Lui dumnezeiască. „Cel dintâi înțeles duhovnicesc al Schimbării la Față a Mântuitorului este arătarea slavei Lui dumnezeiești, care este și slava Învierii Sale din morți. În al doilea rând, sărbătoarea de astăzi ne arată legătura dintre Legea lui Moise, profeți și Iisus Hristos, dintre prezicerile și pregustările relației oamenilor cu Dumnezeu în Vechiul Testament și Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu cel veșnic, Care a luat chip sau față de om pentru ca oamenii să nu-și mai întoarcă fața de la Dumnezeu. Iată că cei care au voit să vadă fața lui Dumnezeu și nu au văzut-o pe pământ o văd acum, și anume fața strălucitoare, plină de slavă a lui Hristos. Noul Testament nu ne spune nimic despre fața Mântuitorului, nici despre culoarea ei, nici despre culoarea părului sau a ochilor Lui. Singura dată când Evangheliile vorbesc despre fața lui Iisus este Schimbarea la Față, deoarece această vedere a feței Lui dumnezeiești, preaslăvită, este vederea veșnică din Împărăția cerurilor”, a spus Preafericirea Sa.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a subliniat că prezența lui Moise și a lui Ilie în momentul Schimbării la Față a Domnului ne mai arată că Iisus Hristos este împlinirea Legii și a prorocilor. Totodată, Preafericirea Sa a arătat că sărbătoarea Schimbării la Față ne vorbește și despre învierea noastră la sfârșitul veacurilor și despre slava Împărăției lui Dumnezeu, pregătită celor care Îl iubesc pe El. „Aici avem o vedere profetică, nu numai a Învierii Mântuitorului din morți, ci și a slavei lui Hristos de la a doua Sa venire. Slava Schimbării la Față a Domnului prefigura nu numai Învierea Sa din morți, ci și învierea de obște și intrarea celor mântuiți în slava Împărăției cerurilor. Evanghelia ne arată că pe când Hristos strălucea ca soarele și vorbea cu Moise și cu Ilie, Sfinții Apostoli se bucurau, simțeau o pace deosebită. Când priveau pe Hristos plin de slavă, ucenicii se simțeau foarte fericiți, trăiau o bucurie desăvârșită și parcă nu ar mai fi plecat de acolo. De aceea, Petru a zis: „Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voiești, voi face aici trei colibe: Ție una, și lui Moise una, și lui Ilie una” (Matei 17, 4). Sfinții Părinți, care au tâlcuit acest text, au spus că cele trei colibe semnifică taina bisericii, care este alcătuită din altar, naos și pronaos. De aceea, toate bisericile ortodoxe trebuie construite pe o colină, care semnifică legătura cerului cu pământul. Taina Taborului se află prezentă în fiecare biserică ortodoxă, în sufletele credincioșilor care, dacă ascultă Sfânta Liturghie cu atenție și dacă se împărtășesc prin rugăciune și Sfânta Euharistie de Hristos cel răstignit și înviat, simt cât de bine le este să fie aici. În Biserica Ortodoxă, pictura arată în jurul capului sfinților o lumină, iar aceasta nu e lumină din exterior, ci lumina din sufletul lor, lumina harului, dăruită lor prin lucrarea Duhului Sfânt”, a arătat Preafericirea Sa.
Întâistătătorul Bisericii noastre le-a mai explicat credincioșilor motivația pentru care Biserica nu prăznuiește sărbătoarea Schimbării la Față a Domnului în Postul Sfintelor Paști, așa cum ar fi trebuit, conform cronologiei Evangheliilor, ci în luna august. „Cu o libertate duhovnicească motivată teologic, pastoral și misionar, Biserica a fixat sărbătoarea aceasta nu în Postul Paștilor, ci în ziua a șasea din ultima lună a anului bisericesc, luna august. De ce această fixare a sărbătorii în ultima lună a anului? Pentru că tocmai slava Schimbării la Față a Mântuitorului prefigura nu numai Învierea Sa din morți, ci și învierea de obște și intrarea celor mântuiți în slava Împărăției cerurilor. De ce această fixare a sărbătorii în ziua a șasea? Pentru că în ziua a șasea a fost creat omul, și dacă Adam nu păcătuia, ajungea la această slavă a Împărăției cerurilor, dar pentru că Adam și Eva au păcătuit, Hristos-Noul Adam a ridicat pe om din păcat și moarte și i-a dăruit slava Împărăției cerurilor”, a spus Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. La final, Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul a săvârșit o slujbă de binecuvântare a prinoaselor din pârga roadelor.
