Slujbă de sfințire a sediului Arhivelor Naționale Iași

Înalt Preasfințitul Părinte Mitropolit Teofan a oficiat ieri o slujbă de sfințire a sediului Arhivelor Naționale Iași, mulțumind specialiștilor acestei instituții pentru eforturile pe care le-au făcut pentru a readuce la Iași o parte importantă a arhivei Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, strămutată la București acum 150 de ani, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Printre documentele recuperate de Direcția Județeană a Arhivelor Naționale Iași se numără și fondurile arhivistice mănăstirești din Moldova, din secolele XVII, XVIII și XIX, informează „Ziarul Lumina”.

În cursul anului 2012 a fost readusă la Iași o parte importantă a documentelor din arhiva Moldovei, care fuseseră mutate la arhiva centrală din București în 1862, odată cu stabilirea acolo a capitalei Principatelor Române, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. Important de menționat este faptul că, printre documentele revenite la Iași și găzduite acum de Direcția Județeană a Arhivelor Naționale, se numără și fondurile arhivistice mănăstirești din Moldova, din secolele XVII, XVIII și XIX.

În semn de recunoaștere a acestei realizări importante, care facilitează studiul unor importante documente și evenimente din istoria Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, ieri, Înalt Preasfințitul Părinte Mitropolit Teofan a vizitat filiala ieșeană a Arhivelor Naționale și a oficiat o slujbă de sfințire a sediului instituției, mulțumind specialiștilor de aici pentru efortul de a readuce la Iași o parte importantă a arhivei Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.

„Aveți extraordinara ocazie de a putea atinge, la propriu, părticele din istoria noastră de acum cinci-șase sute de ani”

După slujba de sfințire a instituției, oficiată de IPS Teofan, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, în condițiile în care actualul sediu al Arhivelor Naționale Iași, construit în 1977, nu primise până acum această binecuvântare, Înaltpreasfinția Sa a subliniat importanța scoaterii la lumina prezentului a bogățiilor și exemplelor de spiritualitate românească autentică, din „paginile prăfuite, greu de descifrat, dar deținătoare de tezaure”.

„În acest așezământ destinat păstrării memoriei neamului nostru, suntem înconjurați de un adevărat tezaur. Vă pot spune că dumneavoastră, cei care lucrați, care studiați zi de zi aici, sunteți printre cei fericiți. Departe de vâltoarea străzii, sunteți în contact direct cu ceea ce românul a trăit odinioară și aveți extraordinara ocazie de a putea atinge, la propriu, părticele din istoria noastră de acum cinci-șase sute de ani și de a intra în contact cu lumea de atunci. Avem cu toții nevoie să cunoaștem cum au trăit strămoșii noștri, să vedem cum înțelegeau ei, atât de adânc și de frumos, ce înseamnă neam, ce înseamnă familie, ce înseamnă legătura cu Dumnezeu, respectul pentru cei care i-au născut și atenția față de cei pe care i-au născut. Să înțelegem ce însemna pentru strămoșii noștri normalitatea care atât de mult s-a schimbat, din nefericire, în viața noastră de astăzi. Nu puțini dintre cei care ne înconjoară trăiesc, astăzi, cu senzația că vin de nicăieri, că stau niciunde și că nu știu încotro se îndreaptă. Dumneavoastră, cei care mergeți neobosiți pe firul istoriei, ne dați șansa să umplem golurile pe care le avem. Să vă dăruiască Dumnezeu bucuria întâlnirii cu lumea de odinioară și cu oamenii ei minunați prin intermediul acestor arhive și să faceți în așa fel încât să hrăniți și pe alții cu pâinea pe care o găsiți în paginile prăfuite, greu de descifrat, dar deținătoare de tezaure spirituale”, le-a transmis IPS Teofan angajaților filialei ieșene a Arhivelor Naționale.

La rândul său, directorul instituției, prof. dr. Florin Cântic, a mulțumit Mitropolitului Moldovei și Bucovinei pentru prețuirea arătată activității discrete, dar aducătoare de atât de multe foloase, desfășurată de specialiștii de aici.

„Pentru mine și pentru colegii mei, momentul de astăzi este unul de răscruce, de reflecție interioară și de bucurie pentru faptul că lucrăm într-un mediu care păstorește urmele trecutului nostru cultural și, în egală măsură, a trecutului nostru ortodox. Vă mulțumim pentru binecuvântarea pe care ați adus-o asupra noastră prin sfințirea acestei instituții și pentru prețuirea arătată pentru munca pe care o desfășurăm aici. Noi vom veghea în continuare asupra trecutului, pentru ca lumina trecutului să nu rămână doar o piesă de muzeu, ci să fie parte din noi, parte din identitatea noastră românească și să ne însoțească zilnic așa cum se cuvine”, a spus prof. dr. Florin Cântic.

Cel mai vechi document din arhiva ieșeană datează de la 1372

La Serviciul Județean al Arhivelor din Iași se păstrează, în mare parte, documente aparținând perioadelor veche, medievală și modernă din istoria fostului stat al Moldovei. Cei aproximativ 17 kilometri de arhivă sunt împărțiți în mai multe colecții: documente, manuscrise, sigilii, planuri și hărți, stampe și fotografii, plus colecția „Ionescu Eduard”, un inginer ieșean care, timp de mai bine de jumătate de veac, a reușit să adune cea mai mare colecție de stampe și cărți poștale privitoare la orașul Iași. Cele mai valoroase piese de arhivă găzduite aici sunt pergamentele din perioada secolelor XIV-XVIII, unele dintre ele adevărate opere de artă, scrise în paleografie slavonă sau greacă. „Printre cele mai vechi documente din arhiva noastră se numără un pergament de la 1372, un document comercial francez, dar și cel mai vechi document scris într-o cancelarie românească, emis de Iuga Vodă la 1399”, precizează Mihai Mârza, consilier principal în cadrul Direcției Județene Iași a Arhivelor Naționale.

Comentarii Facebook


Știri recente