Sfântul Voievod Neagoe Basarab cinstit de toți românii

Astăzi, 26 septembrie, în Biserica noastră este sărbătorit Sfântul Voievod Neagoe Basarab, om de cultură isihastă și voievod al păcii. Sfântul voievod este cinstit cu mare evlavie în bisericile care îl au ocrotitor și, în mod special, în cele ctitorite de el. La principala sa ctitorie, Mănăstirea Curtea de Argeș, se săvârșește astăzi Sfânta Liturghie arhierească.

Este al patrulea an de când Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului îl sărbătorește pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab, „prinț al păcii și al culturii”. În cinstea lui au fost organizate în aceste zile mai multe evenimente.

În seara zilei de marți, zeci de iubitori de muzică argeșeni au participat la concertul de muzică religioasă susținut de Corala „Armonia”, Filarmonica din Pitești și un grup de copii, dirijat de profesorul Cristian Matei, în fața Catedralei arhiepiscopale din Curtea de Argeș. La evenimentul artistic au participat IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Calinic, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, reprezentanți ai autorităților locale, personalități ale lumii culturale și sociale argeșene și preoți din cele șase protoierii ale eparhiei.

Evenimentele din Eparhia Argeșului și Muscelului au continuat ieri cu simpozionul „Legături culturale, religioase și politice între români și sârbi în Evul Mediu” și procesiunea cu moaștele Sfintei Mucenițe Filofteia și ale Sfântului Cuvios Ioanichie cel Nou de la Muscel. Manifestările dedicate cinstirii Sfântului Neagoe Vodă Basarab au pecetea diversității, întrucât scopul este acela de a promova pentru toate categoriile de vârstă importanța evenimentului pe care Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului l-a trăit în ziua de 26 septembrie 2009, când s-a făcut proclamarea locală a canonizării Sfinților Neagoe Vodă Basarab, Mitropolitul Iachint de Vicina și Cuviosul Ioanichie cel Nou de la Muscel, dar și ridicarea eparhiei la treapta de arhiepiscopie și a ierarhului ei la demnitatea de arhiepiscop.

Tot marți, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului a organizat, la Pitești, a patra etapă a crosului sportiv „Campionii Bucuriei”, pentru 558 de copii și 7 persoane cu vârste cuprinse între 57 și 79 de ani. Distanța pe care au parcurs-o a fost de aproximativ 2 km, de la Palatul Copiilor din pădurea Trivale până la Biserica Domnească „Sfântul Mucenic Gheorghe”. La festivitatea de premiere au fost prezenți IPS Arhiepiscop Calinic, care a dat startul competiției, și trei campioni ai sportului românesc: Andreea Răducan, Tiberiu Dolniceanu și Ionuț Iftimoaie. Premiile, constând în bani, medalii și diplome, dar și câte un tricou inscripționat cu sigla eparhiei pentru fiecare participant, au fost oferite de către Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului. Competiția sportivă va continua cu încă două etape în protoieriile Topoloveni și Mioveni, pentru ca în ziua de 28 octombrie, când este cinstit Sfântul Ierarh Iachint, Mitropolitul Țării Românești, să aibă loc la Curtea de Argeș etapa finală, la care vor participa câștigătorii celor șase etape, informează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului.

Alături de Sfântul Apostol Andrei, Sfântul Voievod Ștefan cel Mare și Sfântul Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, Sfântul Neagoe Basarab îi ocrotește pe românii din Episcopia Ortodoxă Română a Europei de Nord. De asemenea, comunitatea ortodoxă română din localitatea norvegiană Trondheim îl are patron spiritual.

Moștenirea domnitorului de la Mănăstirea Snagov și din Târgoviște

Astăzi își serbează hramul și Mănăstirea Snagov de lângă București, ctitoria Sfântului Voievod Neagoe Basarab al Țării Românești. Așezământul monahal de pe insula lacului Snagov a fost restaurat în ultimii ani și readus la frumusețea originală. Biserica mare a mănăstirii, care are hramurile „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” și „Sfântul Voievod Neagoe Basarab”, a fost resfințită anul trecut de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, împreună cu mai mulți ierarhi ai Sfântului Sinod. Mănăstirea a cunoscut în istorie perioade de uitare și decădere, dar și de renaștere prin grija oamenilor iubitori de sfințenie și de frumusețe. Prezența mănăstirii este consemnată în timpul domnitorilor Mircea cel Bătrân (1386-1418) și Vlad Țepeș (1431-1476) fără să se precizeze anul de întemeiere, fapt care o plasează printre cele mai vechi așezăminte monahale din țara noastră. Lăcașul de cult este o comoară a stilului arhitectural bisericesc românesc medieval. Accesul la mănăstirea de pe lacul Snagov s-a făcut timp de sute de ani pe un pod de lemn care a fost distrus în anul 1821. De atunci, timp de aproape două veacuri, mănăstirea a fost izolată, singura cale de acces fiind cu barca. În 2010, la inițiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel a fost construit un nou pod de acces la mănăstire.

O altă ctitorie domnească a Sfântului Neagoe Basarab este Catedrala arhiepiscopală din Târgoviște. Lăcașul de rugăciune a fost început de domnitorul Radu cel Mare (1495-1505), dar construirea lui a fost continuată și încheiată de Neagoe Basarab. Sfințirea catedralei avut loc pe 17 mai 1520. Împreună cu soția sa, Doamna Despina, Neagoe Basarab a ridicat și Biserica Schitului Ostrov din Călimănești, județul Vâlcea.

Un ilustru voievod al Evului Mediu românesc

Sfântul Neagoe Basarab a fost unul dintre iluștrii voievozi pe care i-a avut Evul Mediu românesc. Descendent din familia Craioveștilor, Sfântul Neagoe Basarab a fost domnitor al Țării Românești timp de 9 ani, între 1512 și 1521. Trăsăturile dominante ale politicii Sfântului Neagoe Basarab au fost nu numai lupta pentru întărirea puterii centrale, organizarea militară, diplomație și dezvoltarea economică a țării, ci mai ales inițierea și sprijinirea vieții culturale. În acest sens, a continuat activitatea tipografică, începută de către Radu cel Mare, a dat la tipar „prima creație de valoare universală a literaturii române, un adevărat testament duhovnicesc, pedagogic, filosofic și enciclopedic”:”Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie”. De asemenea, ne-a lăsat moștenire biserici și mănăstiri, între care cea mai strălucită este Mănăstirea Curtea de Argeș. Ucenic al Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, a adus în țară sfintele sale moaște de la mănăstirea athonită Dionisiu. Tot în timpul domniei sale, la 16 august 1517, a doua zi după târnosirea ctitoriei lui Neagoe Basarab la Curtea de Argeș, a avut loc prima canonizare de pe teritoriul țării noastre, a Sfântului Ierarh Nifon, Patriarhul Constantinopolului, întrucât, nota biograful său, starețul Gavriil, protosul Sfântului Munte Athos, „sfântul face zi de zi minuni”. Sfântul Voievod Neagoe Basarab a plecat la Domnul la 15 septembrie 1521, fiind înmormântat în ctitoria sa din Curtea de Argeș.

Ocrotitorul diplomației bisericești

Sfântul Voievod Neagoe Basarab este ocrotitorul sectoarelor Relații bisericești și interreligioase, Comunități externe și Biroul de protocol ale Patriarhiei Române. Aceste sectoare, aflate în coordonarea părintelui consilier patriarhal Michael Tița, se îngrijesc de relațiile Patriarhiei Române cu alte Biserici Ortodoxe surori, organizând vizitele întâistătătorilor sau ierarhilor și ale delegațiilor în România și în afara țării. De asemenea, sectoarele respective se ocupă de relațiile cu alte confesiuni creștine, cu organizațiile creștine internaționale și cu alte religii, având în grijă și comunitățile ortodoxe românești din afara granițelor, organizate în episcopii și parohii. La rândul său, Biroul de protocol se ocupă de organizarea primirilor, a audiențelor și a întâlnirilor, la Patriarhia Română, cu personalități politice, șefi de stat și de guvern, miniștri, reprezentanți ai Corpului Diplomatic, menținând legătura cu ambasadele acreditate la București, ministere și instituții de stat din țară. (Articol publicat în Ziarul Lumina din data de 26 septembrie 2013)

Comentarii Facebook


Știri recente