Crăpătura din Carpații nemțeni aflați în apropierea Sihlei, locul de nevoință al Sfintei Cuvioase Teodora, îl face pe orice om contemporan să se înfioare la gândul marii diferențe între condițiile sale confortabile de viață și lipsurile la care s-a supus de bună voie pustnica din veacul al XVII-lea. Frigul, umezeala, întunericul și pustietatea pun stăpânire imediat pe mintea oricărui om care petrece un timp în peștera sfintei care a fost supranumită „Floarea duhovnicească” a Moldovei. Numai gândul la ajutorul primit din partea lui Dumnezeu în lupta duhovnicească a nevoitorilor îi mai poate da nădejde pentru propria luptă, care îi apare dintr-odată mică și neînsemnată, în comparație cu ceea ce a trăit sfânta acelei peșteri.
Mai multe informaţii în Ziarul Lumina.
