Meșterul popular Petruț Chirteș din Dulcea, comuna Ibănești, județul Mureș, deținător al titlului de Tezaur Uman Viu, a demonstrat luni, la Muzeul de Etnografie „Anton Badea” din Reghin, cum se făceau mărțișoarele în satul tradițional.
Demonstrația a făcut parte din Șezătoarea de Dragobete organizată de muzeu, la care s-au înscris peste 30 de participanți.
„Este prima șezătoare de acest fel pe care o organizăm cu câteva grupuri de aici, din satele de pe lângă noi: cu Urmașele Dacilor, Zestrea Satului Dulcea și Voluntarii Bibliotecii Ibănești” a declarat pentru Agerpres directoarea instituției, Roxana Man.
„Domnul Petruț Chirteș ne învață să facem un mărțișor exact așa cum se făcea acolo, în satele de pe lângă Ibănești. Pe o monedă găurită în mijloc, înfășurau firele de mătase. Și, după cum era obiceiul, fetele dădeau aceste mărțișoare la băieți, aici se dădeau mai mult la 1 martie, dar în toată perioada asta se făceau mărțișoare.”
„În 25 martie, la Blagoveștenie, când venea oficial primăvara, fetele coseau niște năfrămuțe, batistuțe, pentru băieții din sat, pentru drăguții lor, iar ei le prindeau la chimir. Pentru că aici, fiind o zonă mai de munte, primăvara a venit un pic mai târziu decât în alte părți”, a mai explicat reprezentanta muzeului.
Rolul Dragobetelui în satul tradițional
Participanții au evocat și tradiții legate de începutul anului agrar și au discutat despre adevărata semnificație a zilei de Dragobete.
„Șezătorile care se organizau în perioada aceasta susțineau cumva crearea de legături între tineri, oamenii mergeau și culegeau flori de primăvară, dacă era timpul favorabil, iar acestea erau prilejuri de a forma noi prietenii”, a mai explicat Roxana Man.
În lumea satului, înainte de începutul postului și în timpul postului, tinerii erau încurajați să se pregătească pentru căsătorie. Reprezentanta muzeului a mai spus că aceste obiceiuri arată legătura omului cu natura.
Petruț Chirteș, meșter dulgher, a primit titlul de Tezaur Uman Viu în 2023.
Foto credit: Facebook / Muzeul de Etnografie „Anton Badea” din Reghin
