Sâmbăta aceasta, în toate bisericile ortodoxe, s-au făcut pomeniri de obşte ale celor adormiţi. Aceasta a fost prima zi de pomenire a morţilor din Postul Mare. Este închinată Sfântului Mare Mucenic Teodor Tiron, în amintirea cunoscutei „minuni a colivelor”.
Cunoscut ca mare făcător de minuni, Sfântul Teodor Tiron a trăit la cumpăna dintre secolele III – IV. Tradiţia pregătirii colivei ne-a rămas de la o minune a Sfântului Teodor Tiron, petrecută în vremea împăratului Iulian Apostatul (361-363), care a dat ordin guvernatorului oraşului Constantinopol să stropească toate alimentele din pieţe cu sângele jertfit idolilor, în prima săptămână a Postului Mare, ca astfel să-i oblige pe creştini să întrerupă postul şi să consume jertfe aduse idolilor. Sfântul Teodor Tiron, apărându-i în vis arhiepiscopului Eudoxie, i-a poruncit acestuia să-i anunţe pe creştini să nu cumpere nimic din piaţă, ci să mănânce grâu fiert cu miere.
În această zi, precum în toate sâmbetele în care se face pomenirea celor adormiţi, creştinii participă în biserici la slujbe de pomenire a celor plecaţi la Domnul din neamul lor, aducând jertfe (pâine, vin, colivă, colaci), drept pomană pentru sufletele celor adormiţi.
La Catedrala Patriarhală din Bucureşti slujba pomenirii celor adormiţi a fost oficiată de un sobor de preoţi, slujitori ai Catedralei.
În Postul Mare, credincioşii merg la biserică şi fac parastase sâmbăta, începând cu Sâmbăta Sfântului Teodor şi până la Sâmbăta lui Lazăr. În afara sâmbetelor din acest post, cei trecuţi la Domnul sunt pomeniţi în mod special în sâmbăta dinaintea Duminicii Înfricoşătoarei Judecăţi şi în cea dinaintea Duminicii Pogorârii Duhului Sfânt. Ultima zi de pomenire de obşte a celor adormiţi în Postul Mare este Sâmbăta Sfântului şi Dreptului Lazăr, în ajunul Floriilor.
