Sărbătoarea Intrării Domnului în Ierusalim face legătura între perioada de post care s-a încheiat și începutul unei perioade mistagogice, adică tainice, a explicat de Florii Patriarhul României.
„Până acum, perioada de patruzeci de zile a fost una ascetică, a nevoințelor, a postului”, a spus Preafericirea Sa.
Patriarhul Daniel a explicat că „asceza” s-a tradus în limba română prin „nevoință” și înseamnă „a nu face voia proprie, ci împlini voia lui Dumnezeu”, după cum spunea Părintele Petroniu Tănase de la Athos.
„Săptămâna care urmează însă, a Sfintelor Pătimiri, este o săptămână mistagogică. Postul continuă, dar în această perioadă nu doar ne plângem păcatele și cerem iertare, ci participăm tainic – de aceea se numește mistagogică sau tainică – la suferințele lui Hristos, ne răstignim împreună cu Hristos pentru ca să înviem împreună cu El”.
„Această săptămână mistagogică ne descoperă că rostul vieții noastre este să trăim viața lui Hristos, pentru că Hristos dorește să ne dăruiască viața Sa cea fără de păcat, viața sa sfântă”.
„De aceea, El ne cheamă să luăm crucea noastră personală și să o unim cu Sfânta Cruce a suferințelor Lui, ca apoi să înțelegem că taina Crucii este scară către înviere, către cer, către viața veșnică”.
„Săptămâna care urmează, a Sfintelor Pătimiri – săptămâna mistagogică de intrare în taina suferinței lui Hristos și apoi în taina biruinței lui Hristos asupra păcatului, asupra iadului, asupra diavolului și asupra morții – este o trăire adâncă a sensului vieții creștine”, a subliniat Patriarhul României.
Preafericirea Sa a amintit că Botezul este participare la moartea și învierea lui Hristos, conform Sfântului Apostol Pavel.
„Această taină a morții și învierii lui Hristos care e primită în Botez este trăită în întreaga viață creștină, dar mai ales la Sfintele Paști. De aceea, în Biserica primară, în general, cei ce doreau să devină creștini se botezau în noaptea de Paști și purtau după aceea o săptămână haine albe, primite la Botez. De aceea, se numește Săptămâna Luminată, iar cei botezați se numeau neofiți, adică plantați sau luminați recent; iar Botezul se numea și Sfânta Luminare”.
„Deci, odată cu Intrarea Domnului în Ierusalim începem trecerea spre Săptămâna Sfintelor Pătimiri pentru a ajunge apoi la slăvita Înviere”.
Înainte de a aduce daruri scumpe la biserică, trebuie să oferim lui Hristos sufletul
Un alt subiect abordat de Patriarhul României în predica de Florii a fost ungerea picioarelor Mântuitorului cu mir scump, eveniment relatat de textul evanghelic al zilei.
„Această atitudine a Mariei este profetică în mai multe sensuri”, a spus Preafericirea Sa. „Ea reprezintă peste timp toate darurile pe care credincioșii le aduc în biserică lui Iisus, toate veșmintele frumoase, icoanele și picturile, toate podoabele sunt aduse ca ofrandă de mulțumire Mântuitorului și sfinților Lui”.
„Dar în mod deosebit, acest mir de mare preț reprezintă sufletul creștinului curățit de păcate prin pocăință și sfințit prin rugăciune și fapte bune”.
„Deci, înainte de a aduce daruri materiale scumpe, frumoase la biserică, trebuie să oferim lui Hristos sufletul curățit de păcate prin pocăință și sfințit prin rugăciune, fapte bune și prin împărtășirea cu Sfintele Taine”, a spus Patriarhul Daniel.
Citește și: Tot ce este frumos în biserică este semn de cinstire adus lui Hristos
În partea de final a cuvântului, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis urări de bine celor aprope două milioane de români care poartă nume de flori.
În Duminica Floriilor, Patriarhul Daniel a participat la slujba Sfintei Liturghii în Paraclisul istoric „Sf. M. Mc. Gheorghe” din Reședința Patriarhală.
Foto credit: Basilica.ro
