S-au împlinit luni o sută de ani de la trecerea la cele veșnice a ilustrului istoric bucovinean Dimitire Onciul, membru titular, vicepreşedinte şi preşedinte al Academiei Române, întemeietorul școlii critice în istoriografia românească.
Dimitrie Onciul s-a născut în data de 26 octombrie / 7 noiembrie 1856, în familia parohului din Straja, azi în judeţul Suceava. A fost primul din cei cinci copii ai preotului Dimitrie Onciul.
A absolvit Istoria şi Geografia între 1876-1879, la Cernăuţi, continuându-şi specializarea la Viena între anii 1879 şi 1881. În timpul studenţiei, s-a numărat printre membrii Societăţii „Arboroasa” şi a fost iniţiator şi fondator al Societăţii studenţeşti „Junimea”, al cărui prim preşedinte a fost ales.
A urmat studii de epigrafie latină, diplomatică, paleografie şi sigilografie la Universitatea şi Institutul de Istorie Austriacă din Viena. În 1884, şi-a susţinut, la Universitatea din Cernăuţi, teza de doctorat cu titlul „Uber die Anfage des Romanichen Staatwesens” (Despre începuturile statului român”.
A fost profesor la Liceul şi la Şcoala Normală din Cernăuţi (1885-1896), unde a predat Istoria şi Limba Română. În perioada 1896-1923, a fost profesor de Istorie veche a românilor la Universitatea din Bucureşti. De asemenea, a fost decan al Facultăţii de Litere (1919-1923).
În calitate de preşedinte al Comisiunii Monumentelor Istorice (din 1919), a inaugurat cercetările arheologice medievale, fiind preocupat mai ales de salvarea monumentului de la Curtea de Argeş.
A condus Arhivele Statului din Bucureşti, în această calitate întemeind, în 1922, Comisia Consultativă Heraldică – al cărei prim preşedinte a fost.
Este considerat întemeietorul Şcolii critice în istoriografia română, activitatea sa ştiinţifică concentrându-se, în principal, asupra a două mari puncte: originea şi dezvoltarea poporului român şi modul de formare al Ţărilor Române ca state de sine stătătoare.
A trecut la Domnul în data de 20 martie 1923, la Bucureşti.
Sursă foto: Facebook / Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților
