Ziua Limbii Române a fost marcată luni la Școala Parohială „Sfinții Martiri Brâncoveni” a Catedralei Arhiepiscopale „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Enfield, Londra. Tema evenimentului a fost „Limba română în diaspora – o punte între generații”.
Prof. dr. Simona Valentina Mălescu și doamna preoteasă Mădălina Popescu-Cîrstucescu au propus participanților o reflecție asupra uneia dintre cele mai prețioase moșteniri pe care o familie o poate transmite generațiilor următoare: limba maternă.
În centrul prezentării s-a aflat ideea că „o limbă transmisă astăzi poate uni trei generații mâine”, evidențiindu-se responsabilitatea fiecărei generații de a păstra, cultiva și transmite limba română copiilor și nepoților, ca expresie a identității, memoriei și apartenenței culturale.
Participanții au fost invitați să privească limba română dincolo de funcția sa de comunicare. Prin întrebări simple, dar profunde, precum „În ce limbă ai auzit pentru prima dată «Te iubesc»?” sau „În ce limbă auzi în amintirile tale glasul bunicii ori al bunicului?”, prezentarea a evidențiat legătura strânsă dintre limbă, memorie și identitate.
Limba conservă istoria și tradiția
Mesajul central a fost acela că limba nu păstrează doar cuvinte, ci conservă oameni, istorii de viață, tradiții și experiențe care modelează destinul fiecărei familii.
„Un accent deosebit a fost pus asupra rolului limbii române în viața primei generații de emigranți români. Pentru mulți dintre cei plecați departe de țară, limba maternă rămâne spațiul interior al credinței, al rugăciunii, al amintirilor și al legăturii vii cu familia și cu locurile natale”, transmite doamna preoteasă Mădălina Popescu-Cîrstucescu într-un material publicat pe site-ul eparhial.
„Prin intermediul limbii române se transmit nu doar informații, ci și valori, repere morale și duhovnicești, moduri de a înțelege lumea și bogăția patrimoniului cultural românesc.”
Familia românească în diaspora
Un punct important al discuției l-a constituit realitatea familiilor românești din diaspora. Deși mulți copii înțeleg limba română, utilizarea acesteia devine adesea limitată în viața de zi cu zi. În acest context, limba maternă a fost prezentată ca o legătură esențială cu rădăcinile familiale și culturale, ca o punte între generații și între România și locurile pe care românii le numesc astăzi „acasă”.
Evenimentul a evidențiat totodată valoarea bilingvismului și necesitatea discernământului în utilizarea celor două limbi, română și engleză, în viața comunităților din diaspora. Participanții au fost încurajați să privească folosirea celor două limbi nu ca pe o alegere între două identități, ci ca pe o oportunitate de îmbogățire culturală și personală.
Prezentarea a inclus și momente interactive dedicate descoperirii bogăției limbii române. Participanții au identificat regionalisme precum „păpușoi”, „pită”, „curechi”, „lubeniță”, „barabulă” și „cocon”, au completat proverbe cunoscute și au reflectat asupra semnificației unor cuvinte definitorii pentru sensibilitatea românească.
Un loc aparte l-a ocupat cuvântul „dor”, prezentat ca expresie a unei experiențe sufletești profunde, dificil de redat printr-un singur termen în alte limbi.
Biserica și limba română
Un alt moment important a fost consacrat rolului Bisericii în păstrarea și cultivarea limbii române. În diaspora, parohia este adesea mai mult decât un spațiu liturgic; ea devine locul în care generațiile se întâlnesc, unde copiii aud limba rugăciunii și descoperă valorile credinței și culturii românești.
Prezentarea a evidențiat legătura profundă dintre credință și limbă, descrise drept două dintre cele mai valoroase moșteniri pe care părinții le pot transmite copiilor.
Identitate deschisă spre universalitate
„În același timp, participanții au fost îndemnați să înțeleagă păstrarea limbii române, a credinței ortodoxe și a culturii românești nu ca pe o retragere într-un spațiu comunitar închis, ci ca pe o formă de continuitate și responsabilitate față de moștenirea primită. Identitatea autentică nu conduce la enclavizare, ci oferă temelia necesară dialogului, integrării și comuniunii cu ceilalți”, a mai precizat doamna preoteasă.
„Mesajul care a însoțit întreaga prezentare a fost unul simplu și profund: Nu căuta perfecțiunea. Creează continuitate. Prin păstrarea limbii române, a credinței și a legăturii cu valorile moștenite, fiecare familie contribuie la construirea unei punți trainice între trecut, prezent și viitor.”
Despre Ziua Limbii Române
Ziua Limbii Române a fost instituită la Chișinău în 1990, în amintirea momentului de la 31 august 1989, când în urma solicitărilor celor circa 700.000 de participanți la Marea Adunare Națională de la Chișinău din 27 august 1989, Sovietul Suprem al RSS Moldovenești a adoptat Legea prin care decreta limba moldovenească drept limbă de stat.
Momentul a reprezentat un efort de consolidare a identității românești în contextul care a precedat destrămarea Uniunii Sovietice și a regimului ateist comunist în estul Europei. În România, Ziua Limbii Române a fost instituită în 2013.
