„În timpul săvârșirii Sfintei Liturghii creștinul este chemat să conștientizeze adevărul cel mare, că Sfânta Liturghie este plină de prezența Sfinților Îngeri”, a spus duminică Mitropolitul Teofan al Moldovei și Bucovinei, la hramul Mănăstirii Agapia.
Înaltpreasfinția Sa a evidențiat că „prezența Sfinților Îngeri ajută la conștientizarea marelui adevăr că Sfânta Liturghie este cina cea de taină în care credincioșii sunt chemați să pătrundă, să o primească, să se împărtășească cu Trupul și Sângele Domnului Hristos”.
Mitropolitul Moldovei și Bucovinei i-a îndemnat pe credincioși să se roage lui Dumnezeu să simtă prezența Sfinților Îngeri în viața lor și mai ales în cadrul Sfintei Liturghii.
La slujbă au participat numeroși pelerini veniți să se roage împreună cu obștea monahală.
Mănăstirea Agapia
Cunoscută și sub denumirea de Agapia din Vale sau Agapia Nouă, a fost ctitorită de hatmanul Gavriil Coci, fratele Domnitorului Moldovei Vasile Lupu. În perioada 1641-1643 el a construit biserica actuală a Mănăstirii Agapia, cu hramul Sfinții Voievozi Mihail și Gavriil, planurile acesteia fiind alcătuite de arhitectul grec Enache Ctisi de la Constantinopol.
Inițial a fost un așezământ de călugări. La începutul secolului al 19-lea, dorind să înființeze un seminar de preoți la Mănăstirea Socola din Iași, Mitropolitul Veniamin Costachi a dispus ca cele 50 de maici de la Socola să se mute la Mănăstirea Agapia. Prin hrisovul domnesc din 1803 al lui Alexandru Moruzi, Mănăstirea Agapia a devenit mănăstire de maici.
În 1858, stareța de atunci, Maica Tavefta Ursache, l-a adus pe pictorul Nicolae Grigorescu, pe atunci în vârstă de numai 20 ani, pentru a repicta pereții interiori ai bisericii principale a mănăstirii. Lucrările au durat trei ani (1858-1861). Cu această ocazie, biserica a fost înzestrată cu mobilier nou, lucrat la Viena și Paris și a fost resfințită în 25 ianuarie 1862 de către arhiereul Calinic Miclescu.
Așezământul monahal are hramul principal Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.
