Osemintele preotului Nicolae Gherman, ctitorul Mănăstirii „Sfânta Ana” Rohia, și ale soției sale Maria vor fi reînhumate joi în cimitirul așezământului monahal.
Strămutarea osemintelor va începe în Cimitirul Central din Dej, unde va fi oficiată și o slujbă de pomenire. Ulterior, începând cu ora 12:00, Episcopul Iustin al Maramureșului și Sătmarului va săvârși slujba de reînhumare în cimitirul Mănăstirii Rohia, alături de obștea monahală, în prezența rudelor familiei Gherman.
„Prin aducerea osemintelor preotului Nicolae Gherman în cimitirul Mănăstirii Rohia, el se întoarce pentru totdeauna în satul natal și în ctitoria sa, Mănăstirea Rohia, unde își va dormi somnul de veci, alături de fiica Anuța, de stareții și monahii Mănăstirii Rohia”, se arată în comunicatul transmis de așezământul monahal.
Obștea Mănăstirii Rohia îi invită pe preoții din Țara Lăpușului și pe credincioșii din localitate să participe la slujba de reînhumare.
Preotul Nicolae Gherman, ctitorul Mănăstirii Rohia
Părintele Nicolae Gherman s-a născut în 1 octombrie 1877, în localitatea Rohia. A urmat studiile gimnaziale la Năsăud și cursurile Seminarului Teologic „Andreian” din Sibiu, pe care le-a absolvit în anul 1899.
A fost hirotonit preot în 20 noiembrie 1899 de Mitropolitul Ioan Mețianu al Transilvaniei, iar în 2 februarie 1900 a fost instalat paroh în Rohia, unde a slujit timp de 40 de ani.
În această perioadă, a desfășurat o amplă activitate pastorală, educațională și socială, contribuind la dezvoltarea comunității locale. Între anii 1903 și 1905 a construit Biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Rohia, iar între 1923 și 1926 a întemeiat Mănăstirea „Sfânta Ana”, cea mai importantă ctitorie a sa.
Părintele Nicolae Gherman s-a implicat și în organizarea vieții culturale și economice a comunității. A înființat o bancă populară, o bibliotecă parohială și o cooperativă și a sprijinit construirea primei școli confesionale din Rohia.
În anul 1936, a îndrumat comunitatea să cumpere un teren și un castel din localitate, clădirea fiind folosită ulterior pentru școală și primărie.
Activitate națională și patriotică
Preotul Nicolae Gherman a avut și o contribuție importantă la afirmarea identității naționale a românilor din Transilvania. În 22 noiembrie 1918, Consiliul Național Român din Țara Lăpușului l-a desemnat delegat cu credenționale la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
Activitatea sa națională și patriotică a avut consecințe asupra vieții personale. După Dictatul de la Viena din 1940, fiind amenințat de autoritățile horthiste, a fost nevoit să părăsească Rohia și să se refugieze în România.
Ulterior, a slujit ca administrator parohial în mai multe comunități, fără a mai reveni la parohia pe care o păstorise timp de patru decenii.
Pentru activitatea sa, a primit rangul de iconom din partea Episcopului Nicolae Ivan al Clujului și a fost decorat cu distincția „Răsplata muncii pentru biserică”, clasele a III-a și I. În anul 1947 s-a pensionat și s-a stabilit la Dej, unde a trecut la cele veșnice în 20 iunie 1959.
