Revista Q Magazine a organizat luni o nouă ediție a Conferinței „Sănătatea mintală în era digitală”, realizată cu sprijinul Fundației Vodafone și în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și cu Spitalul de Psihiatrie „Alexandru Obregia” din Capitală.
Floriana Jucan, directoarea și fondatoarea revistei Q Magazine și inițiatoarea seriei de conferințe „Sănătatea mintală în era digitală”, a tras un semnal de alarmă referitor la diminuarea capacității cognitive a noilor generații.
Experiența țărilor cu educație digitalizată intensiv
„Ministrul Educației din Norvegia, Kari Nessa Nordtun, declara recent că, în 2016, 13% dintre elevii claselor a V-a trecuseră la dispozitive digitale, iar cinci ani mai târziu procentul ajunsese la 87%. În aceeași perioadă, spune ministrul, rezultatele școlare au început să scadă în Norvegia”, a precizat Floriana Jucan.
„Inițiativa Suediei de digitalizare a educației a fost una agresivă. Până în 2015, peste 80% dintre elevii de liceu aveau acces individual la dispozitive digitale. În 2019, guvernul a făcut chiar obligatorie utilizarea tabletelor în grădinițe. Asta în timp ce în Japonia și China se învață caligrafia și acum.”
De la digitalizare, înapoi la hârtie, stilou și caligrafie
Jurnalista a subliniat însă că țările nordice menționate au început să constate scăderea nivelului general al capacității intelectuale pe plan național, astfel că ele „alocă acum bugete impresionante pentru dotarea cu manuale tipărite pe hârtie, cu creioane pentru scrierea de mână pe caiete și cărți pentru biblioteci, sub politici naționale intitulate De la ecran la carte”.
„Pledăm pentru competențe digitale ale elevilor și studenților. Sunt esențiale în lumea de azi”, a mai spus Floriana Jucan.
„Dar aceasta nu înseamnă abilitatea de a glisa cu degetul pe un ecran, ci capacitatea de a înțelege cu adevărat tehnologia pe care o au în mâini, de a-i vedea potențialul și riscurile, de a învăța să gândească critic, să își formeze o judecată digitală solidă, în era post adevărului, a dezinformării și a aparențelor înșelătoare pe care unii vor să construiască realități virtuale.”
Noile tehnologii nu stimulează capacitățile intelectuale
La eveniment a participat și neurologul Jan Martin Stransky, invitatul principal al ediției anterioare a conferinței. El și-a lansat ediția în limba română a volumului „Ascensiunea și decăderea minții umane”, apărut la Editura Litera în traducerea Deliei Niculina Anghelescu.
Neurologul a subliniat că „Inteligența Artificială ne face viața mai ușoară, dar ne fură abilitatea de a gândi critic”. În plus, prin folosirea insistentă a digitalului, limbajul verbal devine precar, creierul se deteriorează din punct de vedere anatomic, iar studiile nu confirmă că noile tehnologii au îmbunătățit calitatea procesului de învățare sau capacitatea intelectuală a omului.
„Un creier care este pretutindeni, nu e nicăieri. Inteligența artificială nu este un instrument, este un agent care se face pe el mai puternic”, a avertizat prof. dr. Jan Martin Stransky.
Dr. Bogdan Popescu, prorector pentru cooperare internațională la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din Capitală, a apreciat utilitatea dezbaterii el însuși fiind un ambasador al conștientizării pericolelor pe care noile tehnologii le au asupra tinerilor.
„Așa cum este cunoscut, putem pierde sau câștiga sinapse în funcție de ceea ce facem în viața de zi cu zi”, a amintit profesorul.
Rețelele sociale: o nouă formă de adicție
Participanții au mai discutat despre rețelele sociale. Floriana Jucan a menționat un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății care arată că adolescenții români au cea mai mare rată de utilizare problematică din Europa: 22%, dublu față de media continentului. „Fetele noastre de 13 ani raportează cea mai ridicată hărțuire online dintre toate țările studiate: una din patru”, a spus ea.
Psih. Irina Petrea-Sullivan, fostă gazdă a emisiunii „Supernanny”, a confirmat: „Vin copii la cabinet care stau 6-7 ore în fața ecranului. Părinții se ocupă tot mai mult de dezvoltarea lor cognitivă, în detrimentul dezvoltării abilităților sociale, de comunicare”.
În acest context, Andrian Țîbîrnă, managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie „Profesor Doctor Alexandru Obregia”, a spus că în România nu există cod de diagnostic pentru adicții digitale.
„Din 5.000 de copii internați pe an la Obregia, 1.500-2.000 de copii vin cu adicții de tot felul. Criza de personal medical este fără precedent. Un psiholog la 70 de pacienți nu e normal,” a adăugat Andrian Țîbîrnă.
Prima Doamnă: Familia ca spațiu sigur pentru copil
Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui României și mama a doi copii, a transmis un mesaj video în care a pledat pentru implicarea părinților în viața copiilor lor, cu scopul de a-i scoate din lumea ecranelor.
„Putem încerca să rămânem aproape, să vedem copilul dincolo de ecran, pentru că, uneori, când noi vedem că stă prea mult pe telefon, poate însemna pentru el nevoia de a aparține unui grup, poate însemna comparație, poate însemna frica de a nu fi exclus, singurătate sau poate fi pur și simplu locul în care încearcă să fugă pentru câteva ore de ceva ce îl apasă”, a spus Mirabela Grădinaru.
Ea a precizat că lumea rețelelor sociale este una zgomotoasă și care pune accentul pe nevoia de a arăta succesul.
„În această lume, poate una dintre cele mai importante forme de protecție pe care le putem oferi unui copil este un loc în care nu trebuie să demonstreze nimic, un loc în care poate spune: E greu, sau Mi-e frică, sau pur și simplu: Nu știu ce se întâmplă cu mine, și în care răspunsul nostru să nu fie imediat o lecție, o critică sau o soluție, ci pentru început: Te ascult!”, a mai spus Mirabela Grădinaru.
Vocea copiilor
Un aspect inedit al evenimentului a fost că a oferit o platformă și pentru vocea copiilor. Theodora Sorici, elevă la Colegiul „Mircea cel Bătrân” din Constanța, a relatat cum a ajuns să facă un dex digital.
„Nu puteam să mă concentrez la școală, aveam probleme cu somnul. Am renunțat la Tik Tok de patru ani de zile, am suspendat și contul de Instagram, pentru că îmi creau dependență. Mai fac postări pe Pinterest, dar nu mă uit la comentarii, nu aștept validare”, a mărturisit tânăra.
„În tot acest timp am călătorit mai mult cu părinții mei, m-am întâlnit mai des cu prietenii, am citit, am început să ascult muzică clasică, am început să mă simt mai bine în pielea mea.”
La final, provocat de moderatorul Mihai Constantin să spună ce ar face în locul Ministrului Educației, Rareș Prisăcariu, un elev de 11 ani, a spus că ar decide ca fiecare zi de școală să înceapă cu o oră de educație fizică, că ar introduce obligativitatea scrierii cu stiloul pe tot parcursul școlii și ar interzice utilizarea telefoanelor în școli.
