Lucrările la Catedrala Episcopală „Sfânta Treime” din Baia Mare avansează, iar în această etapă a început realizarea picturii interioare, în paralel cu finisările aduse lăcașului de cult.
Stadiul execuției a fost prezentat marți de senatorul de Maramureș Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, într-o postare publicată pe pagina personală Facebook.
„Lucrările la Catedrala Ortodoxă Episcopală Sfânta Treime din Baia Mare înaintează, iar odată cu pictura interioară începe să se contureze tot mai mult frumusețea acestui edificiu”, a transmis politicianul.
Senatorul a evidențiat rolul picturii în definirea spațiului liturgic: „Dacă arhitectura exterioară va reda frumusețea portului maramureșean și noblețea culturală a acestor locuri, interiorul, prin pictură, este cel care te așază în sensul vieții, într-o bucurie și o pace a inimii care devin taină și rugăciune”.
Un loc reprezentativ al Maramureșului
Potrivit lui Cristian-Augustin Niculescu-Țâgârlaș, edificiul este menit să devină un reper pentru comunitatea ortodoxă și pentru patrimoniul cultural al regiunii.
„Maramureșul merită un asemenea simbol al credinței, al identității și al valorilor pe care le-am păstrat și le ducem mai departe”.
„Această lucrare nu ar fi posibilă fără stăruința și grija Preasfințitului Părinte Iustin, Episcopul Maramureșului și Sătmarului, care a așezat finalizarea Catedralei între marile proiecte ale slujirii sale”, a mai transmis senatorul.
Noua catedrală va avea 85 de metri lungime, 50 de metri lățime și 96 de metri înălțime.
Scurt istoric
Ideea construirii unei catedrale episcopale la Baia Mare a apărut după evenimentele din decembrie 1989, în momentul reactivării Episcopiei Maramureșului, hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 12 februarie 1990.
În vara aceluiași an a fost elaborat studiul de amplasament, urmat de organizarea unui concurs de proiectare. Proiectul câștigător a fost realizat de o echipă coordonată de arhitectul Gheorghe Hereș din Iași.
Odată cu reluarea lucrărilor, proiectul inițial a fost regândit pentru a răspunde mai bine cerințelor actuale și tradiției arhitecturale ortodoxe, precum și pentru a reflecta specificul teritoriului Episcopiei Maramureșului și Sătmarului.
