Sfântul Antim Ivireanul este socotit de toți istoricii ca fiind inițiatorul introducerii limbii române în cultul Bisericii. În decursul păstoririi sale a tipărit 63 de cărţi, dintre care 39 au fost lucrate de el însuşi, a spus PS Varlaam Ploieșteanul în predica rostită în data de 27 septembrie 2017.
Mănăstirea Antim din Capitală și-a serbat miercuri ocrotitorul spiritual, pe Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul. Acesta a fost comemorat solemn de Patriarhia Română pe tot parcursul anului 2016, când au fost organizate manifestări culturale și religioase în țară și străinătate.
Sfânta Liturghie a fost oficiată de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar Patriarhal. După citirea Sfintei Evanghelii, ierarhul a rostit o omilie în cadrul căreia a reflectat asupra principalelor trăsături ale ierarhului georgian care a luptat pentru menținerea credinței ortodoxe în România și zona balcanică.
În debutul predicii sale, PS Varlaam Ploieșteanul a subliniat faptul că Sfântul Antim, deși georgian de origine, a luptat pentru ca credința și tradiția ortodoxă și românească să rămână prezente în sufletele credincioșilor. Una dintre măsurile luate de sfântul ierarh a fost aceea de a înființa trei școli la la Râmnic. În cadrul acestor instituții, copii aveau parte de învățământ gratuit, indiferent de originea lor socială.
În afara grijilor pentru cultivarea intelectuală a poporului, a spus Preasfinția Sa, Sfântul Antim Ivireanul a rânduit ca la mănăstirea bucureșteană care îi poartă numele să fie împărțite zilnic pachete cu hrană celor care se aflau în nevoi. Această tradiția lăsată de Sfântul Antim se păstrează până astăzi.
Continuând predica, părintele episcop a subliniat că sfântul ierarh condamna în mesajele sale viciile societății, multe dintre ele regăsindu-se și în timpul nostru. Printre acestea se numărau: lenea, lipsa de cuvânt, neseriozitatea și injuriile aduse lucrurilor sfinte.
La finalul cuvântului de învățătură, PS Varlaam Ploieșteanul a remarcat faptul că una dintre cele mai mari realizări ale sfântului a fost construirea mănăstirii care astăzi își serbează hramul. Planurile arhitectonice ale ansamblului mănăstiresc fiind întocmite chiar de el, a concluzionat Preasfinția Sa.
În urmă cu un an de zile, sute de credincioşi au participat la slujba de sfințire a altarului lăcașului de cult monahal. La aceea dată, serviciul religios a fost oficiat de Preafericitul Părinte Ioan al X-lea, Patriarhul Antiohiei, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, şi Înaltpreasfințitul Părinte Ioan, Mitropolit de Rustavi (reprezentantul Patriarhului Georgiei).
Foto credit: Ziarul Lumina
