Preasfințitul Părinte Paisie Sinaitul a oficiat miercuri slujba de Te Deum în Catedrala Patriarhală cu prilejul împlinirii a 165 de ani de la Unirea Principatelor Române.
La finalul rugăciunii de mulțumire, Episcopul vicar patriarhal a evocat evenimentele care s-au petrecut atunci.
PS Paisie a detaliat cum a contribuit Biserica la unire într-un mod vizibil, dar a subliniat că a existat și o dimensiune nevăzută, „cea a harului și ajutorului lui Dumnezeu, primit prin rugăciunile, slujbele de Te Deum și ecteniile rostite în acea vreme în această Catedrală, pentru a lumina sufletele celor care urmau să aleagă”.
Momentul din 1859 a însemnat „încununarea unui întreg proces de deșteptare națională și de cristalizare a ideii de națiune, de identitate românească, proces în care Biserica și-a adus o contribuție esențială”, conform PS Paisie.
„Prin ierarhii ei și prin cei mai luminați preoți și monahi, prin egumeni, profesori de seminar, protopopi, Biserica a contribuit, deopotrivă în Moldova și în Țara Românească, la acest important moment al istoriei noastre”.
Episcopul vicar patriarhal a evocat evenimentele premergătoare Unirii Principatelor și a menționat că mitropoliții celor două Principate Române au fost președinți ai Adunărilor Ad-hoc, iar episcopii, membri de drept.
În 1857, a amintit ierarhul, Adunarea sau Divanul Ad-hoc al Țării Românești și-a deschis lucrările la 30 septembrie, cu slujba de Te Deum săvârșită la Catedrala din București de către Mitropolitul Nifon, înconjurat de un sobor de arhierei, preoți și diaconi.
„Slujba a fost alcătuită special pentru acest eveniment de Mitropolitul Nifon, cu ectenii și o rugăciune în care se cerea ajutorul lui Dumnezeu și pogorârea Sfântului Duh în mintea și în inima membrilor Adunării Ad-hoc, pentru a duce la bun sfârșit, în pace, dorința de unire a tuturor românilor. Textul rugăciunii a fost transmis tuturor bisericilor din București, pentru a fi rostit la slujbe”.
Apoi, la momentul 24 ianuarie 1859, „Mitropolitul Nifon este cel care anunță rezultatul alegerii și îl proclamă pe Alexandru Ioan Cuza Domn al Țării Românești, în explozia de bucurie a mulțimii adunate pe deal”, a spus PS Paisie.
Ulterior, la 8 februarie 1859, cu prilejul primirii care i se face în Adunarea Țării Românești, „noul domnitor este întâmpinat în Catedrala mitropolitană de mitropolitul Nifon, care rostește un cuvânt de bun venit, arătând că ‹poporul este încredințat că Măria Ta ești cel trimis de Providență ca să pui sfârșit suferințelor și durerilor lui; (…) să-l luminezi cu înțelepciunea Măriei Tale și să pregătești un viitor fericit și demn de gloria strămoșilor noștri›”.
„Ziua de 24 ianuarie 1859 reprezintă pentru poporul român un moment de mare importanță, un moment istoric la care, în consens cu dorința poporului, Biserica Ortodoxă Română, prin ierarhii și clericii ei, au avut o contribuție însemnată”, a spus Preasfinția Sa.
„Pomenirea și evocarea solemnă a personalităților care s-au dăruit cu tot sufletul și cu mult devotament cauzei Unirii Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 este o datorie a noastră, a celor de azi, chemați să cultivăm și să transmitem generațiilor viitoare conștiința păstrării și valorificării unității, libertății și demnității naționale”, a subliniat Episcopul vicar patriarhal Paisie Sinaitul.
Anterior slujbei de Te Deum, la statuia lui Alexandru Ioan Cuza de pe Dealul Patriarhiei a avut loc o slujbă de pomenire pentru făuritorii Unirii Principatelor și depuneri de coroane de flori.
Accesează Galeria Foto pentru mai multe imagini de la evenimente.
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
