Episcopul Caransebeșului a comemorat sâmbătă, la Oravița Montană, victimele deportărilor în Bărăgan, despre care a afirmat că au rezistat prin credință.
„Înțelegem deplin suferința victimelor deportării în Bărăgan, întrucât și Biserica Ortodoxă, implicit și Episcopia Caransebeșului, a suferit în urma măsurilor regimului comunist. Sunt numeroși ortodocși care au suferit în închisorile comuniste, alții, deportați în Bărăgan, alții, la Canalul Dunăre-Marea Neagră”, a spus ierarhul la slujba de pomenire.
„Vă îndemn pe toți să fiți pe mai departe candele aprinse și să fiți purtători de libertate și demnitate. Se cuvine să păstrăm flacăra credinței și a patriotismului aprinsă în Biserica noastră strămoșească, deoarece cei care cred în Iisus Hristos biruiesc: «În lume, necazuri veți avea, dar îndrăzniți, Eu am biruit lumea!». Prin credința în Iisus Hristos, Cel care a biruit pe Crucea Golgotei, au biruit toți cei care au fost deportați și au rezistat”, a mai subliniat Preasfințitul Părinte Lucian.
„Prin suferință, prin jertă, prin Cruce, biruim și ajungem la Înviere. Suntem fii ai Învierii lui Hristos, suntem chemați cu toții spre a deveni cetățeni ai Raiului”.
După slujbă, Asociația Foștilor Deținuți Politici și a Victimelor Comuniste din România a organizat o serie de manifestări, desfășurate la Casa de Cultură „George Motoia Craiu” din Oravița.
S-au ținut discursuri și s-au oferit diplome celor care au sprijinit și sprijină activitatea Asociației Deportaților în Bărăgan și foștilor deținuți politici.
La eveniment au luat parte Irina Leulescu, Secretar de stat în cadrul Secretariatului de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, autorități centrale, județene și locale, oameni de cultură, membri ai Asociației Deportaților în Bărăgan și foștilor deținuți politici și membri ai familiilor acestora.
Aproximativ 44.000 de persoane din peste 200 de localități au fost relocate forțat din județele Timiș, Caraș-Severin și Mehedinți și de pe Insula Ada Kaleh de pe Dunăre. Acțiunea a avut loc pe fondul conflictului izbucnit între Stalin și liderul comunist de la Belgrad, Iosip Broz Tito.
Deportații au fost lăsați sub cerul liber în Câmpia Bărăganului, unde au fost nevoiți să-și construiască adăposturi și să se întrețină. În 1956, deportații din primul val au fost autorizați să se întoarcă pe meleagurile natale, dar nu și-au mai putut recăpăta casele.
Vezi și:
Foto credit: Episcopia Caransebeșului
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
