Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților organizează luni, la Mănăstirea Dragomirna, o manifestare comemorativă dedicată unuia din ctitorii sfântului așezământ, Miron Barnovschi, primul domnitor martir al românilor.
Destinul acestuia se aseamănă cu al Sfântului Constantin Brâncoveanu, dar îl precedă: în 2 iulie se împlinesc 390 de ani de când Miron Barnovschi a fost decapitat la Constantinopol.
Manifestările încep de la ora 18:00 și sunt organizate cu sprijinul Primăriei Mitocu Dragomirnei și cu implicarea Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi „Petru Rareș” din Fălticeni și a Colegiului Național „Ștefan cel Mare” din Câmpulung Moldovenesc, deoarece domnitorul a fost militar de carieră.
Parastasul, oficiat de părinți de la Catedrala Arhiepiscopală din Suceava, la monumentul domnitorului din incinta mănăstirii, va fi precedat de intonarea Imnului național de către Corul „Glasul Bucovinei” al Școlii Militare de Subofițeri de Jandarmi „Petru Rareș”. Invitat de onoare este Prof. univ. dr. Viorel Sava, Preot slujitor la Biserica Barnovschi din Iași.
Slujba va fi urmată de o depunere de flori la monument și de o procesiune în jurul mănăstirii cu moaștele Sfântului Iacob Persul, la care voievodul avea mare evlavie. Racla va fi purtată pe umeri de elevi militari îmbrăcați în uniforme de epocă. Sfintele Moaște se aflau în Paraclisul personal al lui Miron Vodă, de unde le-a dăruit Mănăstirii Dragomirna și țarului Mihail I Romanov.
După aceste manifestări, elevii militari se vor retrage în naosul Bisericii cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt” pentru a rosti rugăciunea „Tatăl nostru”, pentru a recita Balada lui Miron Barnovschi și pentru a răspunde la chestionarul „Ce știm despre Miron Barnovschi?”.
Cele mai bune răspunsuri vor fi premiate de Sectorul de Catehizare, Tineret și Educație pentru Viață al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, reprezentat de Cristi Hurjui, Consilier eparhial.
Manifestările se vor încheia cu o retragere cu torțe organizată de elevii școlilor militare. Flacăra va fi primită de Radu Reziuc, primarul comunei Mitocu Dragomirnei.
pe aleea de intrare în mănăstire, de la un purtător călare, după care va fi înmânată prin cuvintele „Primiți flacăra de veghe pentru apărarea cetății!” către comandantul dispozitivului, care va realiza aprinderea torțelor.
Comandantul dispozitivului va ordona apoi deplasarea pe drumul de veghe de pe zidurile cetății, care se va face în sunet de bucium. După deplasarea pe zidurile cetății, dispozitivul de elevi militari se va retrage, înconjurând biserica pe latura de nord, în fața turnului-clopotniță a intrării în mănăstire, continuându-și deplasarea către poarta de intrare în incinta mănăstirii, în sunetul trompetului din turnul-clopotniță, care va intona semnalul „Stingerea”.
În 1627, Domnitorul Miron Barnovschi a împrejmuit cu ziduri groase de apărare Mănăstirea Dragomirna, în care și-ar fi dorit să-și doarmă somnul de veci. El a mai ctitorit Biserica Sf. Ioan din Iași și Mănăstirile Bârnova și Hangu.
Miron Barnovschi ar fi putut să-și petreacă restul vieții în confortul moșiei sale din Polonia, dar s-a dus la Istanbul, unde a căzut pradă intrigilor, pentru că poporul din Moldova îi cerea să fie din nou domnitor.
Ulterior, Domnitorul Vasile Lupu a adus osemintele lui în țară, dar locul mormântului a rămas necunoscut până în 1996, când săpături făcute la Biserica Barnovschi din Iași l-au scos la lumină.
ACTUALIZARE: Ziua decapitării voievodului, inițial menționată în al doilea paragraf ca fiind 19 iunie, a fost actualizată cu informația corectă: 2 iulie.
Vezi și:
- Miron Barnovschi, primul domn martir al românilor, pomenit la Dragomirna, unde ar fi vrut să fie îngropat
- La Iași a fost resfințită catapeteasma bisericii Înaintemergătorului ctitorită de un domnitor decapitat pentru Hristos
Foto credit: Arhiva Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților / Irina Ursachi
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
