Înființate pe lângă mănăstiri, primele spitale din țară au fost expresia filantropiei creștine, care a găsit soluții pentru ca toți oamenii, indiferent de clasă socială, să aibă acces la îngrijiri medicale.

În seria începută anterior, am prezentat Bolnița Mitropolitului Anastasie Crimca (1619), Spitalul Colțea (1704) și primul spital ocrotit de Sf. Pantelimon la București (1735).

Următoarele în ordine cronologică au fost trei spitale publice întemeiate de domnitorul Constantin Racoviță Cehan al Moldovei (1749-1753, 1756-1757). Mai puțini știu, însă, că un sfânt canonizat relativ recent se numără printre susținătorii și promotorii acestora, alături de domnitor.

Spitalul „Precista Mare” din Roman

Primul dintre spitalele înființate de domnitorul Constantin Racoviță (1753) funcționa, prin implicarea Episcopului Ioanichie Hasan al Romanului, pe lângă Biserica „Precista Mare” din Roman.

A fost al doilea spital public din Moldova ca vechime, după cel fondat de Mitropolitul Anastasie Crimca la Suceava, în 1619.

În 1787–1789, bolnița de la „Precista Mare” a devenit spital cu 10 paturi și personal calificat, sub numele de „Ospiciul săracilor”. După 1870, Episcopul Melchisedec Ștefănescu al Romanului a oferit o subvenție periodică acestui spital.

Actuala clădire a Spitalului „Precista” datează din 1872 și este monument istoric. A fost confiscată de regimul comunist în 1948, când instituția a fost desființată. Arhiepiscopia Romanului și Bacăului a putut recupera proprietatea abia în 2003.

Monumentul arhitectural din 1872 este în curs de reabilitare printr-un proiect realizat de Compania Națională de Investiții (CNI), în calitate de investitor, și Arhiepiscopia Romanului și Bacăului, în calitate de beneficiar.

Lucrările au început în 23 ianuarie 2023 și vor dura trei ani. În clădirea reabilitată vor fi oferite servicii de recuperare medicală decontate prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Spitalul „Sf. Proroc Samuil” din Focșani

De numele domnitorului Constantin Racoviță se leagă și biserica și bolnița „Sf. Proroc Samuil” din Focșani. Prima biserică, din lemn, a fost construită în jurul anului 1750. Apoi a fost transformată într-o mănăstire cu biserică de zid.

În 1756, Sf. Ier. Iacob Putneanul, Mitropolitul Moldovei, a mijlocit pe lângă domnitorul Constantin Racoviță pentru înzestrarea Mănăstirii „Precista Mare” din Roman și a metocului ei, „Sf. Proroc Samuil”, din Focșani, cu scopul susținerii spitalelor care funcționau în cadrul acestora.

Același domnitor a dat, în 1757, hrisovul pentru înființarea Spitalului „Sf. Spiridon” din Iași, care astăzi este cel mai vechi spital cu funcționare neîntreruptă din zona Moldovei.

Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași

Mai puțină lume știe că aceasta s-a făcut la inițiativa Sf. Ier. Iacob Putneanul, care, în 1758, a transformat Biserica „Sf. Spiridon” în mănăstire – cu îndatorirea de a susține funcționarea acestui spital.

Legătura indisolubilă dintre Biserică și Spital în îngrijirea celor suferinzi a fost supusă testului în timpul regimului comunist, când a fost interzisă titulatura spitalului. Cu toate aceste, spitalul a continuat să poarte numele ocrotitorului său, fiind, în timpul comunismului, și singurul din Iași care avea biserică, împletind îngrijirea trupească și cea sufletească.

Bolile inventariate în secolul al XVIII-lea erau tusea, durerile de gură și de dinți, de ochi și de urechi. În 1830, Mănăstirea și spitalul „Sf. Spiridon” au înființat prima societate științifică medicală din țara noastră, care a tipărit și prima publicație de specialitate: „Revista medico-chirurgicală”.

Mulți dintre medicii școliți în străinătate au fost dascăli la Academia Mihăileană și apoi la Facultatea de Medicină înființată la 1 decembrie 1879.

O statistică din 1914 arată că veniturile totale anuale ale spitalului se ridicau la 3,5 milioane lei, din care se întrețineau 840 paturi, se plăteau lefuri la 1.400 salariati, pensiile la vârstnici, ajutoare pentru cei nevoiași și medicamentele bolnavilor.

Însă, cu timpul, după secularizarea averilor mănăstirești, instituția medicală se descurca tot mai greu cu subvențiile oferite în schimb de stat, astfel că a fost reînzestrată cu terenuri împădurite care aduceau venituri. Acestea au fost expropriate de guvernul comunist în 1948.

Astăzi, Spitalul „Sf. Spiridon” din Iași are 1.153 de paturi și tratează aproape 26.000 de pacienți anual, din care, în 2022, 8.350 au fost pacienți cu spitalizare continuă.

Vezi și:

• Primele spitale din țară: Bolnița lui Crimca și Spitalul Colțea au funcționat cu sprijinul unor mănăstiri
• Primele spitale din țară: Sf. Tămăduitor Pantelimon era ocrotitorul celui de al doilea spital public din București

Foto credit: Facebook / Mănăstirea Putna (deschidere)

Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews