În mănăstiri, Postul Mare se trăiește cu înfrânare, rugăciune multă, pocăință, iertare, bucurie și smerenie. Pentru monahi, cele șapte săptămâni ale Postului Sfintelor Paști reprezintă o perioadă deosebit de frumoasă, prin slujbele de la biserică, prin nevoința pe care o depune fiecare, ostenindu-și trupul și înălțându-și sufletul spre cereștile locașuri. Mănăstire cu tradiție, Sihăstria are o rânduială bine închegată a Marelui Post, pe care viețuitorii ei de acum spun că au găsit-o statornicită și pe care o păstrează cu sfințenie.
Postul Mare aduce la monahi dorința de mai multă nevoință, de autodepășire. Încă din primele secole ale creștinismului, monahii din unele mănăstiri ale Răsăritului se retrăgeau în singurătate la începutul Postului Mare pentru a petrece în aspră nevoință. Aflăm aceasta chiar din viața Sfintei Maria Egipteanca.
În Mănăstirea Sihăstria din județul Neamț, alături de iertarea din scaunul Sfintei Spovedanii, o importanță deosebită se acordă iertării părinților între ei. Iată cum are loc momentul iertării din duminica dinaintea Postului Mare: la sfârșitul Vecerniei, fiecare viețuitor, începând cu starețul mănăstirii, își cere iertare, pe rând, de la obște, rostind cuvintele: „Blagosloviți și iertați!”. I se răspunde: „Dumnezeu să te ierte, iartă-mă și pe mine, păcătosul”. Așa, împăcați cu ei înșiși, pășesc senini spre împăcarea cu Dumnezeu. „Prin post cerem de la Dumnezeu milă și iertare, iar pentru aceasta trebuie mai întâi să ne iertăm noi unii pe alții”, spune ieroschimonahul Simeon Zaharia.
Pelerinii postesc asemenea cu monahii
„Postul este zeciuiala pe care fiecare creștin sau fiecare monah este dator să o aducă ca stare de pocăință lui Dumnezeu. Prima săptămână din Postul Mare, numită și Săptămâna Mare sau duhovnicească, are o rânduială cu totul aparte. În Mănăstirea Sihăstria primele zile sunt de post negru, prima masă luându-se miercuri după Sfânta Liturghie, când se mănâncă ceva ușor, un borș fără ulei, un griș și ceai. De joi se ține iar post negru și se mai servește masa vineri după Sfânta Liturghie. Sâmbătă și duminică se intră deja în programul normal al postului. După rânduiala tipiconală a Sfântului Sava cel Sfințit, de luni până vineri se mănâncă fără ulei. Sâmbăta și duminica este dezlegare la untdelemn și vin. În Postul Mare dezlegările la pește sunt la Buna Vestire și la Florii. Lunea, miercurea și vinerea se ține masă o dată în zi fără ulei, iar marțea și joia de două ori, tot fără ulei. Alte dezlegări se fac după tipic – exemplu dacă se pomenește un sfânt cu dezlegare, ca Sfântul Gheorghe sau Sfântul Calinic de la Cernica – în funcție de data variabilă a Paștelui”, explică rânduiala Postului Mare din mănăstirea de metanie arhim. Ciprian Grădinaru, eclesiarhul Mănăstirii Sihăstria și al Paraclisului Catedralei Mântuirii Neamului. Sfinția Sa a intrat în Sihăstria în 1989 și a găsit rânduiala aceasta, așezată de părintele Ioanichie Moroi la redeschiderea Schitului Sihăstria în 1909.
În ceea ce privește rânduiala slujbelor, acestea sunt mai lungi în Postul Mare. O particularitate a Postului Sfintelor Paști este Liturghia Darurilor mai înainte sfințite, a Sfântului Grigorie Dialogul, care se săvârșește la Sihăstria în toate zilele săptămânii, cu excepția zilelor aliturgice și a sâmbetelor și duminicilor, când se oficiază Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur (precum și de praznicul Bunei Vestiri), respectiv a Sfântului Vasile cel Mare (ca și în Joia și Sâmbăta Mare). „Cântările Postului Mare sunt deosebite. Utrenia din Postul Mare cred că este cea mai frumoasă, exceptând-o pe cea din Săptămâna Luminată. La noi se citește mult din Psaltire – la Utrenie se citesc trei catisme, la fiecare ceas se citește câte o catismă. La ceasul șase se pune și Paremia zilei. În prima săptămână a Postului Mare se citește, de asemenea, la Pavecernița Mare, Canonul Mare sau al Sfântului Andrei Criteanul – de luni până joi, care se va citi din nou în săptămâna a cincea, miercuri seara, în întregime. Slujba Canonului Mare aduce multă umilință în suflet. Ultima săptămână, a Sfintelor Pătimiri, are de asemenea o rânduială aparte, fiecare zi numindu-se în Triod sfântă și mare – Sfânta și Marea Luni, Sfânta și Marea Marți ș.c. În această săptămână se citesc (în primele trei zile), în întregime, la slujba Ceasurilor, Evangheliile de la Matei, Marcu și Luca, iar cea de la Ioan până la jumătate”, ne rezumă programul liturgic din Postul Mare părintele eclesiarh.
Înainte de a începe nevoința duhovnicească a Postului Mare, creștinii vin să-și întâlnească duhovnicii în scaunul Sfintei Spovedanii, de unde iau putere și blagoslovenie pentru lupta cea bună. Așa încât pridvoarele chiliilor unde se nevoiesc duhovnicii mănăstirii se umplu de fiii sufletești care poposesc, din lumea lor, într-o altă lume, a discreției, tăcerii, rugăciunii, smereniei și ascultării. După trei zile de post negru, la Liturghia de miercuri, alături de monahi, se împărtășesc cu Sfintele Taine 150-200 de mireni, după ce mai înainte s-au spovedit la duhovnicii din mănăstire, aceasta întâmplându-se an de an. „Mărturisesc cu bucurie că foarte mulți mireni, veniți din toate colțurile țării, participă în mănăstirea noastră la slujba Canonului Mare, negustând nimic până miercuri, parte din ei până sâmbătă. Se vede că puterea credinței depășește necesitățile fiziologice, înfrânge boala și neputința. Și fac asta dintr-o convingere și o dragoste necondiționată. Nimeni nu le impune, pentru că Biserica propune, sugerează, niciodată nu impune. Pe fiii mei duhovnicești îi sfătuiesc ca, după a lor putere, să postească post negru până seara, în aceste prime zile ale Săptămânii Mari. Pentru că au familii, copii, serviciu, responsabilități și e mai greu… În familie e bine de păstrat armonia și dreapta socoteală, extremele sunt periculoase. Dar cei care se ostenesc cu post aspru îmi mărturisesc că au multă bucurie și mulțumire, pentru că postul înviorează și hrănește sufletul. Postul este indispensabil mântuirii”, spune părintele Ciprian.
Mai multe detalii în Ziarul Lumina.
