Biserica ortodoxă îi pomenește la 23 ianuarie pe Sfinții Părinți de la Sinodul al VI-lea Ecumenic. Sinodul s-a ținut la Constantinopol în anii 680-681, fiind convocat de Sfântul Împărat Constantin cel Nou. Cunoscut și ca al treilea Sinod de la Constantinopol, acesta a condamnat erezia monotelită.
„La un secol aproape după Sinodul de la Calcedon, datorită faptului că populația care nu a îmbrățișat hotărârile și a rămas monofizită era la extremitățile imperiului, Împăratul Heraclius s-a confruntat cu infidelitatea acestor populații față de Imperiul Bizantin, perșii pătrunzând practic în interiorul imperiului și cucerind toate teritoriile ocupate de populația aceasta monofizită. Atunci el a găsit o soluție de compromis pentru a-i uni pe monofiziți cu ortodocșii îmbrățișând o învățătură greșită din Egipt, numită monotelită, care arăta că în Persoana Mântuitorului Iisus Hristos ar exista o singură voință, o singură lucrare”, a spus Pr. Dr. Adrian Gabor, Profesor la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București.
La Sinodul al VI-lea au participat 170 de episcopi, dar și preoți și monahi luminați. Printre aceștia s-a aflat și Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul.
„Pe parcursul timpului, până în anul 689 când împăratul Constantin al IV-lea Pogonatul a avut înțelepciunea să convoace un sinod ecumenic pentru a înlătura această erezie au avut loc foarte multe dezbateri, foarte multe activități de apărare a învățăturii corecte din partea unor Sfinți Părinți printre care s-a evidențiat în mod cu totul deosebit Sfântul Maxim Mărturisitorul. Împărații bizantini optau pentru acest compromis pentru a păstra plinătatea Bisericii și unitatea imperiului. Numai că înțelepciunea de care a dat dovadă Împăratul Constantin al IV-lea, supranumit și Pogonatul, a fost spre binele Bisericii. Acesta a convocat al VI-lea Sinod Ecumenic în Sala Boltită a Palatului Imperial Trulan, drept pentru care s-a numit Sinodul I Trulan la 9 noiembrie 680. Lucrările s-au desfășurat pe parcursul a 18 ședințe până la 16 septembrie 681 și s-au evidențiat în special apărătorii Ortodoxiei, Patriarhul Gheorghe al Constantinopolului cu suita sa de episcopi, dar și episcopul Romei Papa Agaton care a acționat prin intermediul unor preoți pe care i-a delegat. Au participat 174 de părinți episcopi și învățătura de credință care s-a formulat a fost aceea că în Persoana Mântuitorului Iisus Hristos există două voințe sau energii: voința omenească, voință dumnezeiască. Voința omenească și lucrarea omenească urmând întru totul voinței și lucrării dumnezeiești”, a mai spus Pr. Prof. Dr. Adrian Gabor.
Pomenirea Sfinților Părinți de la al șaselea Sinod Ecumenic se mai face și în a noua duminică de după sărbătoarea Rusaliilor.
