Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române s-a aflat astăzi, 7 octombrie 2014, la biserica din incinta Palatului Cotroceni care și-a sărbătorit cel de-al doilea hram, pe Sfinții Mucenici Serghie și Vah.
La finalul Sfintei Liturghii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rostit un cuvânt de învățătură în care a vorbit, printre altele, despre viața și martiriul Sfinților Mucenici Serghie și Vah: „Au trăit la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea. Erau romani de origine și mari dregători în armata împăratului. Erau foarte prețuiți și admirați pentru vitejia lor, însă au fost denunțați că ei sunt în ascuns creștini, că se închină lui Hristos. Auzind aceasta împăratul i-a chemat și i-a invitat să meargă cu el să aducă jertfe în templul lui Zeus. Împăratul a intrat în templu, dar ei au stat afară. Atunci împăratul a poruncit ca ei să fie aduși cu sila să se închine idolilor. Ei au răspuns că avem un Dumnezeu în cer Nemincinos, Adevărat și Viu. El nu este nesimțitor ca idolii voștri. Noi aceluia ne închinăm. Deci, refuzând ei să se lepede de credința în Hristos au fost îmbrăcați în haine de femei și purtați în lanțuri ca semn de batjocură. Amândoi au fost bătuți încât Vah a murit din această cauză. Sfântul Serghie a fost încălțat cu încălțăminte de fier având cuie în tălpi și a fost purtat prin cetatea Resafa unde în cele din urmă i s-a tăiat capul după îndelungate chinuri”.
Cu privire la istoricul bisericii curtea interioară a Palatului Cotroceni, Preafericitul Părinte Daniel a spus: „Piatra de temelie a vechii biserici de la Cotroceni a fost pusă de evlaviosul şi eruditul Voievod Şerban Cantacuzino în primul său an de domnie – 1678. Zidită pe locul unui vechi schit, închinat Sfinţilor Mucenici Serghie şi Vah, ca mulțumire înălțată lui Dumnezeu pentru ajutorul primit personal de către domnitor în vremuri de restrişte şi prigoană, biserica a fost finalizată în anul 1682. De-a lungul timpului aici a funcţionat reşedinţa domnitorului Ţării Româneşti, astfel biserica a fost tot timpul înfrumuseţată şi înzestrată conform statutului său de biserică domnească. Ca şi ocrotitorii săi spirituali, Sfinţii Martiri Serghie şi Vah, biserica mănăstirii Cotroceni a cunoscut de-a lungul timpului multe încercări dureroase şi păgubitoare. A suferit de mai multe ori de pe urma cutremurelor de pământ (în anii: 1738, 1802, 1940, 1977), a războaielor, a invaziilor străine şi a incendiilor (în anii: 1718 şi 1787). Traversând istoria, biserica mănăstirii Cotroceni a rezistat totuşi tuturor răutăţilor vremilor, până în anul 1947, când, odată cu instalarea dictaturii comuniste atee, biserica Palatului Cotroceni a fost închisă definitiv cultului liturgic. Neîngrijită şi abandonată timp de 30 de ani, biserica a suferit grave avarii la cutremurul din anul 1977. Mai mult de atât, în anul 1984 biserica a fost omorâtă prin demolare şi a zăcut „moartă” timp de aproape 20 de ani (1984 – 2003/2004) (…) În perioada 2000 – 2003/2004, prin bunăvoinţa Domnului Ion Iliescu, Preşedinte al României în acel timp, s-a realizat reconstrucţia parţială a acestei biserici, şi anume pridvorul şi naosul, sub forma unui „Memorial“, în care au fost reînhumate osemintele ctitorului ei, Domnitorul Şerban Cantacuzino, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire Părintelui nostru Patriarh Teoctist, prezent personal la acel eveniment, în data de 17 septembrie 2004. În perioada 2008-2009, din iniţiativa şi cu stăruinţa Domnului Traian Băsescu, actualul Preşedinte al României, s-a finalizat reconstrucţia integrală a acestei biserici şi a fost dotată cu toate cele necesare cultului, spre a fi comemoraţi aici „fericiţii şi pururea pomeniţii ctitori”, dar şi pentru săvârşirea sfintelor slujbe ca răspuns la solicitările spirituale care vin din partea personalului ce îşi desfăşoară activitatea în Administraţia Prezidenţială, precum şi a credincioşilor ortodocşi din împrejurimi”.
Patriarhul României i-a felicitat pe cei care susțin activitatea pastorală în acest locaș de cult: „Astăzi, la sărbătoarea Sfinților Mucenici Serghie și Vah, când aniversăm împlinirea a cinci ani de la sfințirea bisericii, pomenim cu venerație pe ctitorii vechii mănăstiri, voievozi, ierarhi, preoți și credincioși ai dreptei credințe, dar și pe ctitorii, binefăcătorii și închinătorii noii biserici, luminați de credință și evlavie, dărnicie și iubire de neam, spre slava lui Dumnezeu și binele poporului român”.
La finalul evenimentului, Preafericirea Sa i-a dăruit Părintelui arhimandrit Irineu Dogaru o cruce de binecuvântare, confecţionată în Atelierele Patriarhiei Române, iar pentru sfântul locaş mai multe cărţi de cult. La rândul său, Părintele arhimandrit Irineu Dogaru i-a dăruit Preafericirii Sale o cruce de birou, o plachetă aniversară şi un buchet de flori.
La Sfânta Liturghie au fost prezente doamna Maria Băsescu, soţia preşedintelui României, şi doamna Adina Renţea, directorul Muzeului Naţional Cotroceni, cărora, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, arhim. Irineu Dogaru, slujitorul Bisericii Cotroceni, le-a dăruit câte o icoană cu Maica Domnului, câte o plachetă care să amintească trecerea a cinci ani de la sfinţirea sfântului locaş şi câte un buchet de flori.
În încheierea evenimentelor religioase dedicate hramului bisericii, preoţii slujitori au săvârşit slujba Parastasului, pentru ctitorii sfântului locaş din incinta Palatului Cotroceni. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Grupul psaltic Evloghia, dirijat de Părintele Stelian Marius Militaru
