Părintele Patriarh Daniel a participat joi la lansarea primului volum din Istoria Bibliotecii Academiei Române, dedicat perioadei de început a acesteia (1867-1885). Preafericirea Sa a enumerat contribuțiile oamenilor Bisericii și ale instituțiilor bisericești la această bibliotecă ce tezaurizează cultura națională.
Lansarea a avut loc în Aula Magna a Academiei Române. La eveniment au participat și acad. Ioan-Aurel Pop, Președintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, Vicepreședintele Academiei Române și prof. ing. Nicolae Șt. Noica, Directorul general al Bibliotecii Academiei Române.
Colaborarea dintre Biserică și Academie
„Sprijinul acordat de-a lungul timpului, prin importante donații, de slujitorii Bisericii Ortodoxe Române la îmbogățirea colecțiilor Bibliotecii Academiei Române reprezintă un demers care a contribuit la dezvoltarea științei și conservarea, în bune condiții, a patrimoniului național mobil”, a spus Patriarhul României în mesajul rostit la ceremonie.
„După cum se cunoaște, primul donator al Bibliotecii Academiei Române a fost Episcopul bibliofil Dionisie Romano al Buzăului (1806-1873), autor a numeroase scrieri, editor, întemeietor de tipografie, de biblioteci și de școli care avea în posesie o bogată bibliotecă”, a mai spus Preafericirea Sa.
„Desigur că șirul donatorilor și binefăcătorilor (Bibliotecii) Academiei Române din rândurile clerului Bisericii Ortodoxe Române este mult mai lung. Acest fapt subliniază prețuirea de care se bucură Înalta Instituție de Cultură a țării din partea Bisericii strămoșești care contribuie până în prezent, alături de Academia Română, la înălțarea sufletească și culturală a poporului roman”, a mai afirmat Părintele Patriarh Daniel.
Acad. Ioan-Aurel Pop a vorbit despre valoarea colecțiilor Bibliotecii Academiei Române, pe care a numit-o „cea mai importantă bibliotecă – tezaur, cea mai valoroasă bibliotecă de erudiție din România”.
„Colecțiile sale au o structură enciclopedică, începând cu cele mai vechi texte în limba română, începând cu secolul al XVI-lea încoace și cu unele mult mai vechi, din limbile de cancelarie și de cult care au împodobit mărturiile trecutului din spațiul românesc – slavona în primul rând, latina, turco-osmana, româna ca limbă veche, greaca, araba, armeana, ebraica, maghiara și altele”.
Instituția „vrea să retrezească gustul tinerilor pentru carte într-o perioadă în care vorbim despre analfabetism funcțional într-un procentaj de 40-45%”, a mai spus Președintele Academiei Române, care a amintit în acest context că România, sub domnia lui Al.I. Cuza, a devenit a patra țară din lume care a avut învățământ primar de patru clase obligatoriu și gratuit.
Un tezaur al neamului
Acad. Răzvan Theodorescu, Vicepreședintele Academiei Române, l-a elogiat pe actualul Director al Bibliotecii Academiei Române, ing. Nicolae Noica.
„În doi ani a reușit să schițeze deja epoca ce se va numi «Epoca Noica» de la Biblioteca Academiei”, a spus academicianul, care a precizat că actualul director construiește mult în cadrul instituției – atât în plan concret, cât și cultural și instituțional.
„Cum spunea Mircea Eliade, dintr-un popor, singura care rămâne este cultura. Averea nației este aici și lucrul este bine să se știe. Aceasta este principala avere”, a mai spus vicepreședintele Academiei Române, referindu-se la Biblioteca instituției.
„Această carte, tipărită în condiții cu totul speciale, este povestea unui miracol”, a spus inițiatorul și coordonatorul ei, ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române.
„Este rodul admirației și recunoștinței noastre pentru oamenii care, într-un timp al marilor schimbări, au îndrăznit să viseze, au avut ambiția și tenacitatea să transforme visul în realitate. Cu o generozitate pe care ne este greu să ne-o imaginăm astăzi, marii oameni ai acelui timp au cheltuit averi pentru a achiziționa cărți, biblioteci, hărți, monede, opere de artă. Scopul a fost să ridice nația, să pună toate aceste comori în slujba formării conștiinței naționale și a emancipării omului”, a spus ing. Nicolae Noica.
„Guvernanții acestei țări, oamenii care se ocupă de cultură trebuie să înțeleagă că aici este un tezaur nu al Academiei, nu al Bibliotecii, ci al acestui neam, pe care trebuie să-l păstrăm.”
Primul volum din Istoria Bibliotecii Academiei Române, dedicat perioadei 1867-1885, aduce în atenție epoca de pionierat și în același timp de mare efervescență a constituirii și organizării după principii moderne a acestei instituții de importanță națională. Cartea va avea în total 10 volume.
Înființată la 6 august 1867, Biblioteca Academiei Române a sărbătorit recent împlinirea a 155 de ani de activitate neîntreruptă, timp în care și-a îmbogățit neîncetat colecțiile, devenind una dintre cele mai importante biblioteci patrimoniale din sud-estul Europei și un spațiu de referință pentru cercetătorii din întreaga țară și din lume.
Vezi și:
- Patriarhul Daniel: Contribuţii ale Bisericii Ortodoxe Române la dezvoltarea Bibliotecii Academiei Române
- Lansarea volumului „Istoria Bibliotecii Academiei Române 1867-1885” | În imagini
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu
Urmărește-ne pe Telegram: t.me/basilicanews
