Doresc ca în următoarele rânduri să arăt care este importanţa şi frumuseţea orei de religie văzută din mijlocul copiilor şi nu din perspectiva unui studiu. Ora de religie aduce bucurie şi pace sufletească în sufletul copiilor, multă speranţă şi nădejde, satisfacţie şi entuziasm. E ora unde elevul învaţă că e dreptul lui să aleagă în viaţă o anume cale, dar şi să nu-l jignească pe cel ce nu alege drumul său.
Gândul meu, prin scrierea acestui articol, este să nu supăr pe nimeni şi să-i accept pe toţi cei ce nu sunt în asentimentul adevărului în care cred şi să-i înţeleg la măsura la care au putut să ajungă fiecare dintre ei.
Vă mulţumesc că încă mai pot folosi numele lui Dumnezeu în exprimarea mea publică (şi în titlul articolului), căci discuţiile se poartă nu numai asupra orei de religie din şcoală, ci şi asupra faptului ca, în discursul public, să fie interzisă orice trimitere către Dumnezeu. „Toleranţa“ domniilor lor, ai celor ce vor educaţie fără religie, devine, de fapt, intoleranţă.
Doresc ca în următoarele rânduri să arăt care este importanţa şi frumuseţea orei de religie văzută din mijlocul copiilor, şi nu din perspectiva unui studiu. Ora de religie aduce bucurie şi pace sufletească în sufletul copiilor, multă speranţă şi nădejde, satisfacţie şi entuziasm.
E ora unde elevul învaţă că e dreptul lui să aleagă în viaţă o anume cale, dar şi să nu-l jignească pe cel ce nu alege drumul său. Învaţă că această libertate implică responsabilitate şi că Dumnezeu este Iubire şi este îndelung-răbdător, că este Lumină care-l luminează dacă stă în Lumină.
Dumnezeu nu pedepseşte, El este numai Iubire, însă alegerea sa de a se depărta de Dumnezeu şi greşelile sale îşi au plata lor. Depărtarea de aceste valori pe care, chiar dacă elevul nu le percepe atunci, în ora de religie, în profunzimea lor, le va înţelege mai târziu şi va avea unde să se întoarcă (să se ridice), atunci când va avea nevoie, şi nu va striga, cu disperare: „Mamă, unde este Dumnezeu? Tată, unde este Dumnezeu?“.
Ele, valorile, se aşază în mintea şi sufletul său şi va putea să se întoarcă asemeni fiului risipitor, care a plecat de-acasă, dar a avut puterea să se ridice şi să se întoarcă. Această putere şi aceste valori se regăsesc în temele discutate la ora de religie. Ele poartă în sine puterea împlinirii. Exemplific aceasta prin câteva subiecte care sunt cuprinse în programa şcolară şi în care se regăsesc valorile amintite mai sus: „Dragostea faţă de aproapele – Pilda samarineanului milostiv“ – clasa a V-a, „Binefacere şi recunoştinţă – Vindecarea celor 10 leproşi“ – clasa a VI-a, ,“Hristos, Lumina lumii – Vindecarea orbului din naştere“, „Căinţă şi iertare – Pilda Fiului Risipitor“, „Iubirea prin fapte – ajutorarea celor aflaţi în suferinţă“ – clasa a VII-a, „Pilda neghinei – îndelunga răbdare şi dreptatea lui Dumnezeu“, „Imnul dragostei creştine“ – clasa a VIII-a.
Am enumerat doar câteva teme ce prezintă valorile menţionate, pe care le-am selectat aleatoriu pentru că întreaga programă a disciplinei Religie e alcătuită din aceste valori cuprinse toate într-una singură, iubirea. Aş putea să vă arăt acesta făcând o scurtă prezentare a lecţiilor pe fiecare an de studiu.
Acum, rândurile sunt limitate, dar, dacă e nevoie, am să mă străduiesc să vă fac să înţelegeţi că toate acuzaţiile care sunt aduse orei de religie sunt neîntemeiate.
Mai multe informaţii în Ziarul Lumina.
