În interviul de astăzi veți citi povestea actriței Lamia Beligan. Cu sensibilitatea, căldura și emoția ce o caracterizează, și-a deschis inima, povestindu-ne contextul în care a avut loc cea mai importantă experiență a vieții sale: convertirea la Ortodoxie. Lamia Beligan este convinsă că și teatrul poate fi o formă de slujire lui Dumnezeu și oamenilor. Despre acestea și despre cât de importantă este sinceritatea în relația cu Dumnezeu și cu sine, citiți în cele ce urmează.
De ce v-ați făcut actriță? De unde dragostea de teatru?
Aș fi putut să optez pentru multe alte profesii, dar am optat pentru teatru, pentru că teatrul te învață să-l cunoști și să-l iubești pe celălalt, pentru că am nevoie să comunic, pentru că de fapt eu sunt un om foarte timid și era singura șansă să ies din timiditatea mea, pentru că am vrut să mă descopăr pe mine însămi în relațiile cu ceilalți, să descopăr în mine lucruri pe care nu le bănuiam. Teatrul este o relație în doi, teatrul nu se poate face de unul singur, după părerea mea. Este o continuă mișcare în dublu sens, un schimb de energii.
Mai multe detalii în „Ziarul Lumina”.
