Obștea Mănăstirii Putna a organizat marți o serie de manifestări comemorative dedicate împlinirii unui secol de la nașterea Arhim. Iachint Unciuleac, fostul stareț (1977-1992), cunoscut ca „Duhovnicul Bucovinei” și foarte iubit de clericii și mirenii din nordul Moldovei.
Pentru a-l omagia, părinții au organizat Simpozionul „Arhim. Iachint Unciuleac la 100 de ani de la naștere” – o sinaxă duhovnicească dedicată îndrăgitului părinte duhovnicesc.
Întâlnirea a început cu Sfânta Liturghie arhierească oficiată de Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, împreună cu clerici de la centrul eparhial din Suceava și stareți de mănăstiri din Bucovina.
La momentele rânduite din cadrul slujbei, doi părinți din obște au primit hirotonia: Ierod. Damian Ciocan a fost hirotonit ieromonah, iar monahul Natanael Melinte a fost hirotonit ierodiacon.
Slujirea a continuat cu Parastasul pentru Părintele Iachint Unciuleac și un Trisaghion la mormântul său din cimitirul mănăstirii.
Lucrările simpozionului au început cu lansarea volumului „Părintele Iachint Unciuleac. Stareț și duhovnic – 100 de ani de la naștere”, care a fost prezentat Arhim. Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna și exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților.
Un film ca o rugăciune
Simpozionul a inclus și proiecția filmului documentar „Duhovnicul Bucovinei: Părintele Iachint de la Putna”, realizat de Trinitas TV cu sprijinul Secretariatului de Stat pentru Culte.
Părintele George Aniculoaie, redactor-șef la Departamentul Film Documentar de la Trinitas TV, și Simona Ștefania Iordache, realizatoarea filmului, au vorbit despre munca depusă la acest proiect.
„Este ca o rugăciune, acest film”, a declarat Părintele George Aniculoae. „La finalul filmului poți să spui: Slavă Ție, Doamne, pentru că ne-ai dăruit pe acest Părinte Iachint!”
După vizionare, au urmat comunicări și evocări ale celor care l-au cunoscut pe Părintele Iachint.
Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, a prezentat o scurtă amintire și a transmis cuvântul Preasfințitului Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
„Am nădejde că toate pomenirile la care am participat pentru Părintele Stareț Iachint, ca și faptul că numele Sfinției Sale nu lipsește din micul și neînsemnatul meu pomelnic, vor mișca ceva în inima părintelui, ca el să mijlocească și pentru noi, și pentru mine”, a spus Preasfințitul Părinte Damaschin Dorneanul.
Au mai vorbit Arhim. Melchisedec Velnic, actualul stareț al Mănăstirii Putna și ucenic apropiat al Părintelui Iachint, Arhim. Clement Haralam, mare eclesiarh al Catedralei Patriarhale, căruia Părintele Iachint i-a fost stareț cât timp a viețuit în obștea Putnei, Părintele Profesor Constantin Coman, scriitorul Costion Nicolescu, stareți și starețe, monahi și monahii, viețuitori ai mănăstirii, laici care i-au fost apropiați Părintelui Iachint.
Despre virtuțile unui stareț
„Una dintre marile calități pe care trebuie să aibă un stareț este aceea de a fi ucenic, de a ști să ucenicească el mai întâi, pentru ca apoi se poată forma el însuși ucenici”, a spus Arhim. Melchisedec Velnic.
„A ucenici nu înseamnă nimic altceva decât a lua din harismele stăreției. Un stareț, așa cum am văzut la Părintele Iachint, trebuie să fie înzestrat cu multă răbdare. Atâta răbdare trebuie să aibă, încât trebuie să îi acopere pe toți ceilalți. Și nu l-am văzut niciodată iute sau mânios, ci l-am văzut răbdător și smerit. Din răbdare cresc și celelalte virtuți.”
„Dragostea jertfelnică este o altă virtute pe care trebuie să aibă un stareț și pe care am văzut-o la Părintele Iachint. Adică, în orice loc și în orice timp, el trebuie să fie cu ușa deschisă, să-i primească pe toți. El nu are voie să dea greș, ci trebuie să prezinte voia lui Dumnezeu cu deplină siguranță. Pe toți fiii duhovnicești pe care Dumnezeu i-a chemat către el, starețul trebuie să-i înconjoare cu dragoste jertfelnică”, a mai spus actualul stareț al Putnei.
Starețul Iachint. Repere biografice
- S‑a născut în 10 septembrie 1924 la Mănăstirea, în comuna Dăgâța din județul Iași, și a primit la botez numele Ioan. Părinții săi, Anton și Aneta, creștini evlavioși, au mai avut încă patru copii: Ștefan, Leon, Elena și Alexandru (viitorul ieromonah Alexie). Printre strămoșii săi s‑au numărat mai mulți preoți.
- La vârsta majoratului, fiind război, a fost înrolat în armată, iar la întoarcerea de pe front s‑a înscris la Școala de cântăreți bisericești din Roman. După absolvire, în 1951, la 27 de ani, a intrat în Mănăstirea Sihăstria.
- A fost tuns în monahism în 20 decembrie 1953, primind numele Iachint, iar în 21 mai 1954 a fost hirotonit ierodiacon.
- Cu binecuvântarea părintelui său duhovnicesc de atunci, ieroschimonahul Daniil (Sandu Tudor), a urmat Seminarul Monahal Superior de la Mănăstirea Neamț, iar în 1955 a stat o perioadă la Mănăstirea Slatina.
- În 21 mai 1956, după o decizie a Sinodului Mitropoliei Moldovei, 13 monahi de la Sihăstria, printre care și Părintele Iachint, și 8 monahi de la Mănăstirea Slatina s-au mutat la Putna, sub conducerea Arhim. Dosoftei Moraru ca stareț. Părintele Iachint a fost secretar, apoi ghid pentru turiști. Le prezenta acestora foarte frumos chipul de sfințenie și jertfă pentru țară al Sfântului Ștefan cel Mare, încât cuvintele sale au schimbat multe vieți.
- La 1 ianuarie 1958 a fost hirotonit ieromonah și hirotesit duhovnic. În 1959, regimul comunist a alungat o mare parte dintre monahi din mănăstire, dar Părintele Iachint a rămas, pentru că avea studii teologice.
- În 1966 a fost hirotesit protosinghel, iar în 1976 a obținut licența în Teologie la Institutul Teologic Ortodox de Grad Universitar din București.
- Începând cu 1 august 1977, a fost numit stareț, iar în 6 aprilie 1980 a fost hirotesit arhimandrit.
- A reușit să protejeze obștea de presiunea regimului comunist și să continue lucrările de restaurare la chilii, la paraclisul mănăstirii, precum și reclădirea pe vechile temelii a Casei domnești, refacerea zidului de incintă și reamenajarea cimitirului.
- În data de 1 decembrie 1992, la vârsta de 68 de ani, s-a retras din stăreție, continuând lucrarea duhovnicească.
- La 74 de ani, în seara zilei de 23 iunie 1998, în ajunul praznicului Nașterii Sfântului Ioan Botezătorul, către orele 18.00, după ce a spovedit un ucenic apropiat, a rămas singur în chilie, rugându‑se lui Dumnezeu și așa și‑a dat duhul în mâinile lui Hristos, în scaunul de spovedanie.
- A fost înmormântat vineri, 26 iunie 1998, în cimitirul mănăstirii pe care a slujit‑o cu vrednicie 42 de ani.
Foto credit: Mănăstirea Putna
