La Mănăstirea Putna din județul Suceava a început joi colocviul dedicat academicienei Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta, potrivit unei postări pe pagina de Facebook a așezământului monahal.
Manifestarea, cu tema „Modelul paideic în spiritualitate și cultură. Mari îndrumători”, marchează împlinirea a 20 de ani de la trecerea la cele veșnice a cunoscutei profesoare, cercetătoare și monahii.
O viață orientată spre Hristos
Deschiderea colocviului a avut loc după slujba de Te Deum oficiată în biserica Mănăstirii Putna. Cu acest prilej, arhimandritul Melchisedec Velnic, starețul mănăstirii, a evidențiat parcursul spiritual și intelectual al Maicii Benedicta, subliniind locul lui Hristos în viața acesteia.
„Din văzduhul sufletului românesc – după expresia Mitropolitului Bartolomeu Anania –, marea profesoară Zoe Dumitrescu-Bușulenga a chemat spre cuget drept și credință generații de studenți, generații de iubitori de cultură, generații de români care o ascultau în emisiuni”.
Referindu-se la viața ei duhovnicească, părintele stareț a subliniat că Maica Benedicta a rămas de-a lungul întregii vieți cu „ochii ațintiți spre Iisus”, de la copilărie și până la asumarea vieții monahale: „Hristos, modelul desăvârșit al omului, îi devenise modelul viu al propriei vieți”.
„Cu ochii care au privit în infinitul veșniciei și au adus de acolo hotărârea de a urma calea vieții monahale”, a spus părintele Melchisedec Velnic.
„Acesta este un dar primit de sus, pe care l-a putut păstra și dezvolta prin onestitate interioară, prin dragoste de oameni, prin jertfă pentru ei, prin multă bunăvoință și multă îngăduință”.
Expoziție dedicată Maicii Benedicta
În cadrul manifestării a fost prezentată expoziția „Maica Benedicta 20. 2006-2026”, organizată în sala „Dan Hăulică” a Centrului Cultural „Iacob Putneanul”. Prezentarea reunește fotografii, manuscrise, volume și pagini de corespondență, precum și lucrări ale unor artiști plastici.
Referindu-se la Zoe Dumitrescu-Bușulenga, criticul de artă Oliv Mircea a spus că aceasta „era în miezul de foc al culturii” și că, prin activitatea sa, oferea semne că „lucrurile vor merge într-un fel mai departe”.
Deschiderea oficială a secțiunilor științifice a fost marcată de intervențiile reprezentanților Fundației „Credință și creație”, precum și de evocări ale unor personalități academice care au cunoscut-o și i-au apreciat activitatea.
Acad. Ioan-Aurel Pop a explicat că Maica Benedicta este un model și a subliniat importanța păstrării memoriei sale culturale, în timp ce acad. Mircea Martin a evocat o experiență personală legată de redescoperirea apartenenței la identitatea națională. Profesorul Eugen Munteanu a abordat relația dintre maestru și discipol, pornind de la etimologia termenului „magister”.
Totodată, părintele stareț a oferit distincția „Sfântul Ierarh Iacob Putneanul”, acordată de Arhiepiscopul Calinic al Sucevei și Rădăuților, unor profesori care au activat la Școala „Mitropolit Iacob Putneanul” din Putna.
Trei zile de dezbateri
Porgramul va cuprinde pe perioada a trei zile, până în data de 23 august, comunicări din domenii precum teologia, literatura, filosofia, istoria, muzica, artele plastice și critica de artă, precum și trei mese rotunde.
În cadrul colocviului au fost lansate și volumul „Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Exegeze eminesciene”, publicat în colecția „Opere fundamentale”, precum și numerele 15/2022 și 19/2026 ale revistei științifice „Caietele de la Putna”.
Zoe Dumitrescu-Bușulenga a fost prima femeie vicepreședintă a Academiei Române, între anii 1990 și 1994. Opera sa include lucrări de istorie literară, literatură comparată, istoria culturii, analiză stilistică și memorialistică. Spre finalul vieții, s-a retras la Mănăstirea Văratec, unde a intrat în monahism și a primit numele Benedicta.
Foto credit: Facebook / Mănăstirea Putna
