În ziua prăznuirii Sfântului Mărturisitor Ioan Rusul, astăzi, 27 mai 2014, Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, a vizitat tânăra obște monahală a Mănăstirii „Înălțarea Sfintei Cruci” din comuna Mălaia, județul Vâlcea, cu prilejul prăznuirii celui de-al doilea hram al înălțătoarei chinovii de pe Valea Lotrului.
Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a fost oficiată de către Preasfințitul Părinte Emilian Lovișteanul împreună cu un sobor de preoți și diaconi, potrivit arhiram.ro.
La finalul Sfintei Liturghii, Preasfințitul Părinte Emilian a rostit un cuvânt de învățătură în care a elogiat viața mărturisitoare a Sfântului Ioan Rusul, îndemnându-i pe credincioși să-l aibă exemplu în credință, smerenie și dragoste față de Mântuitorul Hristos și față de semeni.
Răspunsurile la strană au fost date de către corul maicilor de la Mănăstirea „Înălțarea Sfintei Cruci” în frunte cu Maica Stareță Ioana Roznov.
La sărbătoarea Mănăstirii Mălaia au luat parte și stareți de la mănăstirile vâlcene, preoți și credincioși din parohiile învecinate, dar și pelerini din țară.
Sfântul Mărturisitor Ioan Rusul s-a născut într-un sat din Rusia, în jurul anului 1690. În războiul ruso-turc din anii 1711 – 1718, fiind soldat în Armata Țaristă a lui Petru cel Mare al Rusiei, Sfântul a fost luat prizonier de către tătari în luptele pentru dezrobirea Azofului, dus la Constantinopol (Istambul) și vândut unui ofițer superior turc, în ținutul Procopie, aproape de Cezareea Palestinei, în Asia Mică.
Tinerii luați prizonieri în acea zonă, au ales să renunțe la credința în Hristos și s-au făcut musulmani. Sfântul Ioan a refuzat apostazia răbdând cu mult curaj torturile și chinurile venite din partea asupritorilor.
Ca prizonier a fost rânduit să îngrijească de vite, unde își avea și locul de odihnă. În timp, deși i se oferă o cameră apropiată de grajd, refuză cu vehemență continuând să doarmă alături de animale și mulțumind lui Dumnezeu că l-a învrednicit să se facă următor al smereniei lui Hristos, Cel ce a primit a Se naște într-o iesle săracă, lângă Bethleem. Astfel, prin rugăciunile Sfântului, grajdul se umplea de bună mireasmă. Dormea puțin, se ruga mult și se hrănea cu puțină pâine și apă. Sâmbăta mergea la o biserică închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe și se împărtășea cu Trupul și Sângele Domnului.
Pentru râvna și nevoința sa a primit de la Dumnezeu darul de a cunoaște momentul trecerii sale la cele veșnice. Preotul care l-a împărtășit înainte de moarte, i-a adus Sfânta Împărtășanie într-un măr, pentru a fi ferit de fanatismul turcilor. După ce s-a împărtășit, a trecut la Domnul, la 27 mai 1730.
În noiembrie 1773, Sfântul Ioan Rusul s-a arătat în vis preotului care îl împărtășise în fiecare sâmbătă, descoperindu-i că trupul său este întreg și neputrezit. Preotul, călăuzit în chip minunat de Dumnezeu, a luat Moaștele Sfântului Ioan și le-a așezat în biserica „Sfântul Gheorghe”.
În anul 1832, Osman Pașa jefuiește biserica „Sfântul Gheorghe” și aruncă în foc Moaștele Sfântului, dorind prin acest gest să se răzbune pe creștini. În mijlocul flăcărilor trupul Sfântului s-a mișcat ca și cum ar fi fost viu, dar nu a ars. A rămas numai o negreală de la jar și de la fum, negreală ce o păstrează și astăzi ca mărturie a minunii de atunci.
După anul 1922, Moaștele Sfântului Ioan Rusul au fost aduse în orașul Procopie, al insulei Evia, din Grecia.
