Avva Teodor de la Ferme este unul dintre marii părinți care se caracterizează prin discernământul lor duhovnicesc. Din aceeași generație cu un avva Arsenie, a fost întrucâtva asemănător lui prin rezerva pe care o manifestă față de întrebările deranjante. A trăit o perioadă la Sketis, dar, după ce comunitatea de acolo a fost distrusă de barbari, s-a retras la Ferme. Oricum, prima perioadă de nevoință, cea de la Sketis, rămâne pentru monahul nostru ca un timp ideal, cu o bună rânduială. În discuția pe care a avut-o cu avva Ioan, famenul din naștere, bătrânul Teodor i-a zis: „Când eram la Sketis ne ocupam în primul rând de lucrarea sufletului; lucrul mâinilor era secundar. Acum lucrarea sufletului a devenit secundară, iar cealaltă principală”.
Mai multe detalii în „Ziarul Lumina”.
