În Duminica a patra din Postul Păresimilor, a Sfântului Ioan Scărarul, 14 aprilie 2013, Preasfințitul Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie a Sfântului Ierarh Vasile cel Mare, la Sfânta Mănăstire Izbuc, cea mai veche vatră monahală din Eparhia Oradiei, înconjurat de un sobor de ieromonahi, preoți și diaconi, după cum ne-a transmis Pr. Cristian Rus.
În cadrul slujbei, Preasfinția Sa a hirotonit pe diaconul Emanuel Florin Ianc în treapta preoției pe seama bisericii cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din parohia Miheleu, Protopopiatul Tinca. La finalul Sfintei Liturghii, noul hirotonit a primit și hirotesia întru duhovnic.
În cuvântul de învățătură rostit după citirea celor două fragmente scripturistice de la Sfinții Evangheliști Marcu și Matei, Preasfințitul Părinte Sofronie a conturat personalitatea Sfântului Ioan Scărarul și opera sa de căpătâi, „Scara Raiului”, evidențiind și frumusețea învățăturilor duhovnicești ce se desprind din cele două pericope evanghelice ce s-au citit în această duminică:
„Cartea „Scara Raiului”, scrisă de Sfântul Ioan Scărarul în veacul al șaptelea, a fost și este o carte foarte răspândită între creștinii ortodocși de pretutindeni, constituindu-se într-o lucrare fundamentală a literaturii ascetice a Bisericii, fiind alcătuită, după numărul capitolelor, conform numărului anilor de viață ai Mântuitorului pe acest pământ, o scară cu tot atâtea trepte câți ani a trăit, ca om, Mântuitorul Iisus Hristos. Cel ce vrea să se desăvârșească trebuie să urce această scară, împlinind, poruncă după poruncă, toate poruncile lui Hristos, care îl apropie pe om de Dumnezeu și de înțelegerea tainelor dumnezeiești (†¦) Pentru a ajunge la măsura sfințeniei și dobândirea Împărăției celei veșnice, trebuie parcurs în viața aceasta un urcuș duhovnicesc anevoios, despre care a scris Sfântul Ioan în lucrarea sa „Scara Raiului”, scară ce are și o imagine plastică în cultura popoarelor ortodoxe, atât în spațiul cultural românesc, cât și la Sfântul Munte al Athosului. Dacă Scara Raiului apare pictată la Muntele Athos îndeosebi în trapezele marilor mănăstiri, în țara noastră avem cea mai impresionantă reprezentare a Scării Raiului la Mănăstirea Sucevița, unde, îndată după intrarea pe poarta mare a mănăstirii, pe zidul nordic al bisericii mari, apare o frescă uriașă, plină de simbolism, a Scării Raiului, ce urcă, în diagonală, de pe pământ la cer, unde Domnul Hristos întinde cununa monahului care ajunge în vârful scării”, a precizat Chiriarhul Oradiei.
„Dincolo de strălucirea propriu-zisă a minunii săvârșite de Mântuitorul nostru Iisus Hristos, prin vindecarea fiului lunatic, trebuie să-L vedem, să-L descoperim și să-L cunoaștem pe Dumnezeul întrupat, pe Domnul Iisus Hristos, ca Fiul Tatălui, Creatorul și Mântuitorul lumii, căci spre aceasta S-a înomenit, ca să îl scoată pe om din robia păcatului și a morții. El îl vindecă pe pruncul chinuit de duhurile necurate, pentru ca, la sfârșitul pericopei evanghelice, prin profeția spusă cu privire la El Însuși, să ni Se descopere ca Cel Care a venit să moară pentru noi, omorând, cu moartea Sa, moartea noastră și, înviind a treia zi din morți, a deschis nouă tuturor calea spre învierea cea de apoi. (†¦) Această pericopă evanghelică ne arată, deopotrivă, o minune concretă săvârșită de Mântuitorul Iisus Hristos, dar și planul de mântuire al lumii, pentru care El a venit pe pământ, S-a întrupat, S-a făcut Om, asemenea nouă întru toate afară de păcat, pentru ca pe noi, oamenii, să ne scoată din robia păcatului și a morții, spre a deveni fii și moștenitori ai Împărăției cerurilor, prin lucrarea Duhului Sfânt în Biserică” (†¦) „Din pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Matei, care este un fragment din „Predica de pe Munte” a Mântuitorului Iisus Hristos, înțelegem că toți cei care s-au nevoit sunt fericiți, întrucât au împlinit nu doar una dintre Fericiri, ci pe toate, pentru că și cele nouă Fericiri, după numărul cetelor îngerești, sunt tot niște trepte ale Scării Raiului, ale scării pe care a văzut-o patriarhul biblic Iacob unind cerul cu pământul, ale scării pe care urcau și coborau îngerii lui Dumnezeu”, a spus Preasfinția Sa.
La final, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Mihail Tărău, exarhul mănăstirilor din Eparhia Oradiei și stareț al Mănăstirii Izbuc a mulțumit, în cuvântul său, Preasfințitului Părinte Sofronie, exprimându-și bucuria și recunoștința pentru prezența Preasfinției Sale în mijlocul obștii monahale și a pelerinilor aflați la Mănăstirea Izbuc în Duminica a patra din Sfântul și Marele Post al Paștilor.
Toți credincioșii veniți la străvechea vatră monahală a Izbucului s-au închinat la icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, copie după icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu de la Mănăstirea Vărzărești, din Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, și au gustat din apa tămăduitoare a izvorului Izbuc, din incinta mănăstirii, izvor care, în chip minunat, a izbucnit și curge neîncetat din data de 11 martie 2013, după ce, vreme de aproape un an de zile, nu a curs deloc.
Ctitorită de vrednicul de pomenire Episcop Roman Ciorogariu al Oradiei, pe locul unei străvechi vetre de sihăstrie românească, Mănăstirea Izbuc se află, în ultimii ani, prin grija Preasfințitului Părinte Sofronie al Oradiei, și cu osteneala părintelui stareț, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Mihail Tărău, într-o frumoasă și binecuvântată perioadă de înflorire duhovnicească și administrativ-gospodărească. În mănăstire viețuiesc 25 de călugări și frați, iar în incinta așezământului monahal se află în plină construcție o nouă biserică, reprezentativă, cu hramurile „Adormirea Maicii Domnului” și „Duminica Sfinților Părinți de la Sinodul I Ecumenic”, dar și corpuri noi de chilii, case de oaspeți, clădiri pentru ateliere și alte anexe.
Atrași de renumele acestei mănăstiri, și datorită accesului facil auto până în curtea sfântului așezământ, tot mai mulți pelerini din Bihor, din întreaga țară, dar și străinătate, îi calcă pragul pentru apa izvorului Izbuc, dar și pentru icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, existentă în mănăstire încă din momentul întemeierii acesteia.
