Comuna Brâncoveni, situată în partea centrală a judeţului Olt, este leagănul Basarabilor care, de aici, au dat ţării doi domni de seamă: pe Matei Basarab şi pe Constantin Brâncoveanu. O versiune istorică spune că spiţa Brâncovenilor, din neamul Basarabilor, care avea moşii în tot cuprinsul judeţului, îşi trage numele de la satul Brâncoveni, iar satul, de la moşul Brancu, existând până astăzi, în zonă, „Valea Brancului“. Altă versiune afirmă că satul şi-ar fi luat numele de la stăpânii care se înrudeau cu voievodul sârb Lazăr Brancovici, cuscrul lui Neagoe Vodă Basarab.
Satul este menţionat pentru prima dată la 23 septembrie 1386, apoi la 31 ianuarie 1418, în documentele de la curtea lui Mircea cel Bătrân. La 1 septembrie 1491 şi 31 august 1492, domnitorul Ţării Româneşti, Vlad Călugărul, era de acord ca satul Brâncoveni să aparţină Mănăstirii Bistriţa. Această danie era făcută de către Barbu Craiovescu şi fraţii săi. Mai târziu, alături de alte sate ale boierilor Craioveşti este amintit şi Brâncoveniul, în documentele din 16 martie 1494 şi 7 septembrie 1509.
Mai multe informații în Ziarul Lumina.
