Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe se vor reuni la Constantinopol (Istanbul, Turcia) săptămâna viitoare, la invitația Sanctității Sale Patriarhul Ecumenic Bartolomeu. Patriarhii și primații bisericilor ortodoxe vor avea, în perioada 5-9 martie, mai multe întrevederi, principalul scop al sinaxei fiind pregătirea Sinodului Pan-Ortodox.
„Cele 14 Biserici Autocefale care formează împreună Biserica Ortodoxă cea Una se confruntă de mai bine de un secol cu o serie de probleme, fie în relațiile între ele, fie în relațiile lor cu restul lumii creștine, cu alte religii, cu lumea din afară, etc. Pentru a răspunde împreună la aceste provocări Bisericile Ortodoxe s-au gândit și s-au străduit să încerce să răspundă în comun, să găsească o strategie comună, iar pentru a răspunde la aceste lucruri este nevoie de convocarea unui sinod. Trebuie subliniat că Bisericile Ortodoxe nu au avut de discutat probleme dogmatice, nu s-au confruntat cu erezii în această perioadă și de aceea unitatea Bisericii Ortodoxă cea Una practic nu a fost amenințată. Ceea ce trebuie înțeles, ceea ce trebuie spus în special credincioșilor să nu creadă că Bisericile Ortodoxe se ceartă între ele, Bisericile Ortodoxe discută și tratează aceste lucruri cu foarte multă sensibilitate păstrând, pe de altă parte, unitatea”, a declarat pentru TRINITAS TV Pr. Prof. Univ. Dr. Viorel Ioniță de la Facultatea de Teologie „Justinian Patriarhul” din București
De-a lungul ultimelor decenii au fost organizate mai multe întâlniri prospective.
„Pe parcursul sec al XX-lea s-a discutat foarte mult, începând încă din anii 20 până prin anii 70, dacă acel sinod să fie un sinod ecumenic, să fie un pro-sinod, adică un sinod care să pregătească un sinod mai mare și în final s-a vorbit apoi mai multe decenii despre un Sinod Panortodox, iar mai apoi s-a propus formula Sfântul și marele sinod al Bisericii Ortodoxe. Trebuie precizat că această expresie a fost folosită la Sinodul de la 325 de la Niceea, înainte de a se fi fost numit I Sinod Ecumenic, de către sinodali”, a precizat Pr. Prof. Univ. Dr. Viorel Ioniță.
Durata atât de mare a procesului de pregătire a sinodului panortodox este una normală și necesară, după cum a declarat Pr. Prof. Univ. Dr. Viorel Ioniță: „De ce a durat atât de mult acest proces? Întrebarea este mai mult decât pertinentă. Aș dori să subliniez că acest proces aparține procesului sinodal, deci noi suntem acum într-un proces sinodal. În vechime au existat sinoade ecumenice, sinodul VI ecumenic din 680-681 a durat mai mult de un an, poate pentru că, în primul rând, nu a fost suficient de pregătit, dar a fost nevoie de acel timp pentru pregătire. A fost nevoie să fie delegați arhivari, să cerceteze, să aducă argumente. Ei bine, pentru acest sinod pe care îl pregătesc Bisericile Ortodoxe această etapă se consumă acum, adică toată documentația necesară se pregătește acum ca Bisericile Ortodoxe, când se vor întruni, prin delegații lor, să fie practic totul pregătit ca să se ia o decizie finală”.
Sinaxa de la Constantinopol de săptămâna viitoare este una dintre cele mai importante întâlniri pregătitoare pentru marele sinod panortodox.
„Această structură este cea mai importantă. Părintele Patriarh Daniel merge la această întrunire cu un mandat sinodal; s-a discutat la ultima sesiune a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La această întrunire fiecare se duce cu un mandat sinodal și deciziile pe care le vor lua Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe vor fi decisive. Suntem bucuroși să constatăm că tema principală a acestei întruniri este exact pregătirea Sinodului Panortodox. Întâistătătorii decid și deleagă unei comisii internaționale, interortodoxe și unei conferințe panortodoxe care să încheie cele opt teme, iar apoi să se formeze comitete, sau mici comisii de specialiști care să mai clarifice unele lucruri”, a spus Pr. Prof. Univ. Dr. Viorel Ioniță.
În cadrul întâlnirilor și conferințelor desfășurate până în prezent au fost stabilite, pentru sinodul panortodox, opt teme centrale.
„Aceste 8 teme se referă unele la relații între Bisericile Ortodoxe. Spre exemplu problema autonomiei bisericești. Noi avem 14 biserici autocefale, dar există un număr de biserici autonome, cum este Biserica Finlandei de exemplu. Este mult mai complicată situația în Republica Moldova, unde sunt două biserici autonome – aceasta este una dintre chestiunile care ar clarifica relațiile dintre diferitele Biserici. Ar mai fi o problemă cu privire la post, nu se schimbă normele, ci este vorba de interpretarea pe cât se poate comună a tradiției noastre dogmatice și canonice la situația de astăzi. În sfârșit, aș dori să subliniez, o serie de teme se referă la raportul Bisericilor Ortodoxe cu celelalte Biserici, inclusiv cu mișcarea ecumenică”, a mai adăugat Pr. Prof. Univ. Dr. Viorel Ioniță.
Sinaxa Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe care se vor reuni la Constantinopol săptămâna viitoare va culmina cu slujba din Duminica Ortodoxiei. Pe 9 martie, aceștia vor oficia Sfânta Liturghie în Catedrala patriarhală din cartierul Fanar din Istanbul (vechiul Constantinopol).
Delegația Bisericii Ortodoxe Române
Biserica Ortodoxă Română va fi reprezentată de Întâistătătorul ei, și anume Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care va fi însoțit de Înaltpreasfințitul Părinte Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale și Meridionale, Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și Exarh patriarhal, Pr. Consilier Patriarhal Michael Tița și Diac. Mihai Mușat de la sectorul Relații Bisericești, Interreligioase și Comunități Bisericești Externe al Patriarhiei Române.
