Anul acesta sărbătoarea Cincizecimii a coincis cu sărbătoarea Sfântului Mărturisitor Ioan Rusul, unul dintre sfinții taumaturgi a cărui cinstire s-a extins în întreaga lume creștină.
Potrivit unui comunicat al Mitropoliei de Halkida, o mulțime de credincioși din întreaga lume au sărbătorit în Duminica Cincizecimii pomenirea Sfântului Cuvios Ioan Rusul, Noul Mărturisitor, la biserica unde se află sfintele sale moaște în orașul Prokopion din Grecia.
Sfânta Liturghie a fost prezidată de Mitropolitul Ignatie de Dimitriada și Almyros în concelebrarea Mitropolițior Pavel de Sisanion, Dionisie de Corint, Gabriel de Nea Ionia și Hrisostom de Halkida, ierarhul locului.
În omilia sa, Mitropolitul de Dimitriada a vorbit despre Sărbătoarea Cincizecimii ca sărbătoare a unității, despre care a zis că lumea are o mare nevoie astăzi. De asemenea, l-a prezentat pe Cuviosul Ioan Rusul ca prototip de unitate cu Dumnezeu și cu oamenii.
După Sfânta Liturghie și Vecernia plecării genunchilor, a avut loc o procesiune cu racla sfintelor moaște ale Cuviosului Ioan Rusul pe străzile din Prokopion. Convoiul a fost acompaniat de Orchestra filarmonică din Halkida.
Potrivit reprezentanților Mitropoliei, la procesiune au participat autorități de stat și locale.
În Piața centrală a orașului a fost oficiată o rugăciune pentru sănătatea pelerinilor, după care Mitropolitul Dionisie al Corintului a vorbit despre adevărul de credință, chemând credincioșii să devină oameni ai Duhului Sfânt, asemenea Cuviosului Ioan Rusul.
Foto: Mitropolia de Halkida
Viața Sfântului Ioan Rusul
Sfântul Ioan Rusul s-a născut în Ucraina, în jurul anului 1690. Înrolat în armata țarului Petru I, într-o luptă împotriva otomanilor, tânărul Ioan a fost capturat şi vândut ca sclav.
El este dus în Constantinopol, apoi în regiunea Prokopion din Asia Mică, unde a vieţuit ca slugă la un turc localnic.
Uneori, sfântul reuşea să termine munca zilnică şi să meargă în Biserica „Sfântul Gheorghe” din sat, pentru a participa la privegheri. Stăpânul lui, înţelegând că multe dintre binefacerile primite peste zi, cât şi prosperitatea lui se datorează slugii sale, a ajuns să-l iubească pe sfânt.
Văzându-şi de mai înainte adormirea în Domnul, Sfântul Ioan l-a chemat pe preotul bisericii să-l împărtăşească cu Sfintele Taine. Astfel, ascunzând Tainele într-un măr scobit, preotul a venit în grajd, unde vieţuia sfântul, şi l-a împărtăşit. Sfântul a adormit în Domnul în anul 1730, la o vârstă de aproximativ 40 de ani, peste alţi câţiva ani.
La trei ani după săvârşirea Sfântului Ioan, în urma unei minuni trupul său a fost găsit neputrezit. Musulmani şi creştini deopotrivă au adunat cu râvnă pământul sfinţit. Moaştele au fost duse în bisericuţa Sfântului Gheorghe, în care Sfântul Ioan se rugase în timpul vieţii. În anul 1868, în satul Prokopion s-a ridicat o biserică mare în cinstea sfântului, iar moaştele au fost aşezate acolo.
În anul 1924, după ultima înfrângere a Imperiului Otoman, care se aliase cu Germania în timpul Primului Război Mondial, noua Republică Turcă, deşi mult ştirbită teritorial, a primit recunoaşterea oficială.
Potrivit condiţiilor tratatului, întreaga populaţie musulmană a Greciei a fost repatriată în Turcia, iar grecii ortodocşi, care trăiseră de-a lungul coastei turceşti a Asiei Mici încă de pe vremea lui Hristos, au fost mutaţi masiv în nou-eliberata zonă a Greciei de Nord.
Majoritatea locuitorilor din Prokopion au fost trimişi ca refugiaţi în insula Evia, unde şi-au întemeiat propriul sătuc „Noul Prokopion”, pe înălţimea munţilor înveşmântaţi cu pini ai insulei. Ştiind că bisericile rămase în urmă aveau să fie reînnoite ca moschei sau folosite pentru alte scopuri, creştinii şi-au luat cu ei marea comoară, moaştele Sfântului Ioan Rusul.
Au pornit pe mare spre Evia cu vaporul Vasilios Destunis, dar când au ajuns aproape de Rodos, vaporul s-a oprit şi a început să se învârtă pe loc. Căpitanul se afla în mare încurcătură până ce Panaghiotes Papadopoulos, un om din satul Prokopion, i-a spus că duceau cu ei moaştele Sfântului Ioan, aşezate printre mărfuri.
Căpitanul a poruncit îndată ca moaştele sfântului să fie aşezate într-o micuţă cabină de pe punte, unde atârnau candele arzând ziua şi noaptea înaintea icoanelor Domnului, Născătoarei de Dumnezeu şi Sfântului Nicolae.
Moaştele au fost aşezate cu greu în acel loc, după care vaporul şi-a continuat cursa. Când au ajuns în Halkis (Halkidis), mitropolitul şi cei mai mulţi oameni din oraş au coborât în port să-l întâmpine pe sfânt.
La început cinstitele moaşte au fost aşezate în biserica Sfinţilor Constantin şi Elena din Prokopion. Între anii 1930-1951, s-a zidit o biserică măreaţă în cinstea Sfântului Ioan, iar după sfinţirea bisericii, sfintele moaştele au fost mutate aici şi odihnesc înlăuntrul acestei biserici până astăzi.
