Clericii din protoieriile Capitalei și din județul Ilfov s-au întrunit luni în cadrul unei conferințe pastoral-misionare, organizate la Palatul Patriarhiei. Tema evenimentului s-a concentrat în jurul aprofundării dimensiunii pastoral-misionare și hagiografico-liturgice a sfinților tămăduitori.
Conferința a fost precedată de Sfânta Liturghie, urmată de o slujbă de Te Deum, oficiate la Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon Nou” din Capitală, de către Episcopul vicar Timotei Prahoveanul al Arhiepiscopiei Bucureștilor.
În deschiderea manifestării, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis un mesaj în care le-a recomandat clericilor să urmeze modelul sfinților tămăduitori, cei care sunt „o sursă inepuizabilă de inspirație pentru pastorația contemporană”.
„Toți acești sfinți tămăduitori oferă speranță celor disperați, dăruiesc vindecare acolo unde medicii nu pot vindeca boli grele”, a adăugat Preafericirea Sa.
Ulterior, au fost prezentate trei referate cu teme inspirate din contextul Anului omagial 2024 al pastorației și îngrijirii bolnavilor și a Anului comemorativ al tuturor sfinților tămăduitori fără de arginți.
Hristos, chipul iubirii milostive
Primul referat a fost susținut de pr. Bogdan Tătaru-Cazaban, cercetător științific în cadrul Institutului de Istorie a Religiilor din cadrul Academiei Române, intitulat: „Vindecările Mântuitorului în exegeza Părinților Bisericii”.
„Exegeza Părinților a fost, pe de o parte, esențialmente hristologică, iar, pe de altă parte, complementară, spirituală (alegorică) și sacramentală. Cei care se botezau erau îndemnați, de Sfântul Chiril al Ierusalimului, de pildă, să creadă și în vindecarea trupească pe care o vor primi, dar întâietatea aparținea sensului spiritual, iertării păcatelor și noii vieți în Hristos”.
„Toate situațiile particulare în care Hristos săvârșește vindecări sunt interpretate simbolic, fie din perspectiva condiției umane bolnave, pentru că era afectată de păcat, fie din perspectiva condiției Bisericii provenite dintre păgâni”.
„Pentru sensibilitatea modernă, deși poate recunoaște îndreptățirea acestei exegeze, întreg peisajul hermeneutic pare a se situa prea departe de experiența trupească a bolii, de participarea la suferința lumii. Or, aici, răspunsul este dat de centralitatea milostivirii dumnezeiești. Hristos este chipul iubirii milostive absolute, care devine proximitate vindecătoare. Însă nu doar atunci, în timpul vieții Sale pe pământ, ci și «pentru mulți» de-a lungul veacurilor, în Trupul Său mistic, care este Biserica”.
Sfinții tămăduitori, modele pentru doctori
Al doilea referat, intitulat „Sfinții doctori fără de arginți – vindecători milostivi și medici iscusiți”, a fost susținut de pr. Adrian Agachi, consilier patriarhal în cadrul Biroului de Presă al Patriarhiei Române.
„În tratarea nenumăratelor boli și suferințe ale oamenilor, Sfinții doctori fără de arginți au fost întotdeauna eficienți, atât prin slujirea lor medicală, pe care au împlinit-o fără greșeală, cât și prin minunile săvârșite cu ajutorul lui Dumnezeu”.
„Întotdeauna milostivi față de suferințele aproapelui, fără gândul unui câștig ascuns, dornici să ofere toată atenția lor celor aflați în nevoi, Sfinți doctori fără de arginți sunt un model de urmat pentru medicii de astăzi”, a adăugat clericul.
Ultimul vorbitor a fost Cezar-Ivan Coliță, doctor al Școlii Doctorale „Dumitru Stăniloae” a Facultății de Teologie din București și doctorand în neuroștiințe la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, care a susținut un referat pe tema „Sfinți taumaturgi și vise tămăduitoare în creștinismul bizantin”.
„Acțiunile tainice ale doctorilor fără de arginți, prin care bolnavii de odinioară se vindecau adesea în urma descoperirilor din vis, ne pot insufla încredere și evlavie față de aceștia, dar și față de noii sfinți taumaturgi ai zilelor noastre, precum Sfântul Nectarie de la Eghina, Sfântul Luca al Crimeii, Sfântul Nichifor Leprosul, Sfântul Efrem cel Nou și mulți alții”.
„Închinarea și rugăciunea către acești sfinți pot viza într-adevăr nevoia de vindecare trupească, dar și alinarea sufletului împovărat de griji, întristări, nedreptate și singurătate”.
După susținerea referatelor, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel le-a oferit celor trei vorbitori Diploma comemorativă a anului 2024.
Cea de a doua sesiune a conferinței va avea loc marți și va fi destinată clericilor funcționari în instituții sociale, de învățământ și militare.
Vezi și:
Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu